ARTUR SILVESTRI director fondator ARP şi revista DACOLOGICA
____________________
>>>In memoriam ARTUR SILVESTRI - mărturii tulburătoare.pdf>>>
____________________
____________________
>>>>Vizualizati aici ARTUR SILVESTRI: ,,Frumusetea lumii cunoscute”. pdf>>>>>
______________________
Noutăţi, evenimente despre ARTUR SILVESTRI
aici >>>> ______________________Mai multe despre ARTUR SILVESTRI aflaţi aici
______________________Revista de „ipoteză“ şi „laborator istoriografic“
ISSN 1844 – 0576 ______________________
________________________
Colaborari/Mesaje >>>aici>>
_________________________CE ESTE „DACOLOGICA“?
"DACOLOGICA "- O IDEE A RECONQUISTEI
Iniţiată din necesitatea de a completa un cerc tematic care nu ar fi „închis“ fără „ecoul originilor“, DACOLOGICA ilustrează încă o contribuţie într-un proces de recucerire a memoriei >>>continuarea aici>>>>
_____________________________În imagine: Dl. Dan Romalo, autorul cărţii monumentale despre „Cronica getă-apocrifă pe plăci de plumb?“, primind marele premiu al Patrimoniului Românesc, la reuniunea ARP din martie 2006.
Ce înseamnă „ipoteză“ şi „laborator istoriografic“
Ideea de a crea , pe langa celelalte publicatii editate de ARP , si o revista de " dacologie " a fost intampinata cu o anumita iritare de unii din adeptii acestui gen de studii care socotesc ca notiuni precum" ipoteza" ori " laborator istoriografic" sunt absurde si nu ar trebui invocate cu nici un chip . Insa obligatia noastra este >>continuare aici>>>IDEI, IPOTEZE ŞI CĂRŢI
- * ELEMENTE DE PROGRAM
- ATITUDINI SI OPTIUNI
- Alexandru Nemoianu: „Vechimea acestei peceţi mă tem că nu o vom şti niciodată“
- Artur Silvestri: „Noi suntem aici în Ţara Strămoşilor şi vorbim nu numai în felul lor ci şi în categoriile lor constitutive“
- Congresul de Dacologie :” – Regalian – 1750 de ani de la eliberarea Daciei de sub romani “
- D.Vochescu:,,Sǎ cǎutǎm și sǎ regǎsim Dacia”
- Dacia Revival Internaţional-Al IX-lea Congres Internaţional de Dacologie-REGALIAN 2008
- Dr. Napoleon Săvescu: “Istoria României, mai ales istoria ei veche, a fost mutilată şi răstălmacită”
- Dr. Napoleon Săvescu: „Onoare memoriei lui Nicolae Densuşianu“
- Dr.Napoleon Săvescu:,,O istorie care… doare?!”
- Dumitru Bădilă: „Scrierea de la Turdaş, cea mai veche scriere din lume“
- G.D. Iscru: „Naţiunea geto-dacă şi naţiunea română“
- Napoleon Săvescu: „Poporul carpato-dunărean, cel mai vechi din Europa“
- VOTATI PENTRU SARMISEGETUZA !
- ~Gheorghe Şeitan: „În India, unde reşed zeii daci“
- ~Pompiliu Comşa: „Un verdict decisiv pentru brăţările dacice nu poate fi dat deocamdată“
- BIBLIOGRAFIE ESENTIALA
- Doina Drăguţ – Alexandru Doboş: „Dacia – izvorul neamurilor“, vol. II
- Doina Drăguţ: “Marile civilizaţii ale traco-geţilor”
- Doina Drăguţ: „Dacia – izvorul neamurilor“
- Filme documentare despre daci
- Gheorghe Şeitan: „Zalmoxis în cântecul bătrânesc“
- Ioan Miclău: Pr. Dumitru Bălaşa – preot, istoric, scriitor
- IZVOARE PIERDUTE ŞI UITATE – Hippocrat despre regiunile dacice (fragment din vol. DESPRE SCRIERILE VECHI PERDUTE ATINGĂTOARE DE DACIA de Alexandru Papadopol-Callimah, editat de Aurora Petan)
- O carte excepţională, publicată întâia oară de un editor eminent: Aurora Petan
- ~DumitruVochescu: „Dan Romalo – Negru Voda ş-a lui ceată“
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „Dacii şi Jertfa Întemeierii“ (cronică la eseul Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda, „De la Daci la Meşterul Manole“
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „Spiritul Pandur ca holo-gând pentru Europa“
- ~Revista de studii dacice SARMIS
- Bibliografie recenta
- CAMPANII SI CORECTII
- Nr. 1 , Mai / 2007
- Alexandru Nemoianu: ” Vlad Protopopescu – Dacii şi Romanii ”
- Alexe Rau: “Sfinte firi vizionare – la 90 de ani de la moartea lui Nicolae Densuşianu”
- Artur Silvestri: “Dacia germanică”
- Aurora Peţan: Despre soarta cărţilor în antichitate: scrierile pierdute cu privvire la daci – “Cazul Alexandru Papadopol-Callimah “
- Bart D. Ehrman: “Daci şi creştini ”
- Elena Armenescu: “Soarele”
- G. D. Iscru: “Romanizarea” Daciei
- Ion Ionescu: “Pielm”
- Rodica Elena Lupu: “Cetăţile dacice din munţi”
- Z. Cârlugea despre “Mişcarea Zalmoxiană”
- SCRIITORI CONTEMPORANI DESPRE STRAVECHIME
- STUDII SI CERCETARI
- Adrian Botez: „Descântecele – ameliorări ale condiţiei umane şi «negocieri» cu Divinitatea
- Adrian Botez: „Mircea Eliade şi folclorul tracic“
- Adrian Botez:”Creanga de Aur”
- Adrian Botez:,,Negru Vodă, Logostelele şi Eroii.”
- Adrian Creţu: „O temă importantă: «Renaşterea dacică în literatura român㻓
- Al. Florin Ţene:,,Revolta mitologiei din spaţiul istoric românesc”
- Al. Stănciulescu-Bârda: „Originea satelor Bârda şi Malovăţ“
- Cosmin Ştefănescu: ,,Ocultarea istoriei neamului”
- Dan Corneliu Brăneanu: „Ialomiţa – râu sacru al României
- Dr. Diana Nedelcea: “Tracia era patria orfismului” – fragment din studiul “Începuturile creştinismului pe ambele maluri ale Dunării”
- Dr. Elena Armenescu: „Medicina holistică zalmoxiană: patrimoniu cultural al românilor“
- Dr. Napoleon Săvescu:,,Simbolistica la pelasgi”
- Dr. Napoleon Săvescu:,,Strămoşii Arieni”
- Emil Poernaru: „Dacii Nemuritori“ pe Columna lui Traian
- George Liviu Teleoacă: „Zeus şi dragonul dacic pe columna lui Traian“
- Gheorghe Şeitan: „Apa şi muntele sfânt la daci“
- Gheorghe Şeitan: „Basarabia Hiperboreeană“
- Gheorghe Şeitan: „Jiul, apă sfântă“
- Gheorghe Şeitan: „Mitul Sarabha la geţi“
- Gheorghe Şeitan: „Tribhuvana şi transmigratia în Toreutica Getica“
- Gheorghe Şeitan: „Ţinutul Da Qin şi interesul chinezilor pentru Dacia“
- Ioan Mugioiu:,,Septen Trion”
- Ion Pachia Tatomirescu: „Dacia / Dacoromânia lui Regalian“
- Ion Pachia-Tatomirescu: „Arutela-Arudela-Arudeal Ardeal“
- Maria Ciornei: ,, Legile Belagine “
- Maria Ciornei: „Basarabii – o existenţă milenară în istoria românilor“
- Maria Ciornei: „Etruscii – dovadă a continuităţii prezenţei pelasgilor din Carpaţi, în istorie“
- Maria Ciornei: „Misteriosul cuvânt «Ler» din colindele româneşti“
- Moisescu Ioana Delia: „Valori tradiţionale ţărăneşti româneşti“
- Napoleon Săvescu: „Burebista“
- Napoleon Săvescu: „Despre moşii din decembrie: CRĂCIUN, vechi cuvânt Dacic“
- Nataşa Peteu: ,,O descoperire epocală la Medgidia”
- Pr. Iulian Gavriluţă: “Teologia zamolxiană, Kogaionul şi specificul românesc unic”
- Pr. Prof. Ion Ionescu: “Continuitate geto-dacă”
- Teodor Ardelean: „Istoria numelui Zarand“
- Victoria Enăchiuc: „Cetăţile getice cu zid de piatră“
- Viorica Enăchiuc: „Arta aurului la daco-geţi“
- Vlad Protopopescu: „Dacii şi romanii“
- Vladimir Brilinsky: „Brăţările de aur, punct de referinţă a istoriei Daciei“
- Vladimir Brilinsky: Brăţările sunt ale dacilor
- ~Alin Roateş: „Aromânii şi stindardul dacic“
- ~Dr. Napoleon Săvescu: „Eminescu şi dacii“
- ~Dumitru Vochescu: „Casa Europeană şi Farmacia Dacică“
- ~Elena Armenescu: „Întoarcerea în timp“
- ~George Liviu Teleoacă: „Valac, dac, român – marile etnonime ale aceluiaşi neam“
- ~Gh. Şeitan: „Dacologica – un program de recucerire a memoriei“
- ~Gheorghe Şeitan: „Armânii şi zeul Vedic Aryaman“
- ~Gheorghe Şeitan: „Rama din Carpaţi şi legendarul Negru-Vodă“
- ~Gheorghe Şeitan: „Ritualuri dacice păstrate – Malanca de la Ruginoasa – un ritual antic, dedicat zeului get al războiului“
- ~Ioan Miclău: „Titanii (Urieşii-Horoieşii) în folclorul românesc“
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „Filosoful / exploratorul pelasgo-dac, Aethicus Donares (Ister)“
- ~Maria Ciornei: „Câteva consideraţii privind legea fundamentală a comodităţii în vorbire – factor important în evoluţia şi continuitatea limbii daco-române“
- ~Napoleon Săvescu: „În România totul trebuie Dacizat“
- ~Napoleon Săvescu: „Despre originile noastre cele adevărate“
- ~Nicolae N. Tomoniu: „Peştişani – Gorj (o istorie plină de date inedite I)“
- ~Nicolae N. Tomoniu: „Peştişani – Gorj (o istorie plină de date inedite)“
- ~Elena Armenescu: „Mistere dacice“
- ~Traianus: „Cântec pentru dacii noştri“
-
OBIECTIVE
Revista DACOLOGICA este o publicatie de informatie culturala cu caracter alternativ , creata in cadrul unui proiect experimental rezultat din colaborarea dintre ARP - ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU si ASOCIATIA SCRIITORILOR CRESTINI DIN ROMANIA . Revista cuprinde studii , puncte de vedere si ipoteze in tema istoriei stravechi a regiunii carpato-danubiene propuse de autori din toata lumea . Ea contine stiri , studii sau rezultate diverse obtinute prin investigatii pluridisciplinare ( imbratisand cu precadere teme , personalitati si subiecte evitate de presa oficiala ) , opinii mai putin sau deloc cunoscute prin dezbaterile organizate intre " figurile noului monopol " al informatiei si istoriografiei , propuneri de examinari si de studiu tematic ce nu patrund la suprafata vietii publice din cauza ignorantei sau rea-credintei , puncte de vedere noi avand caracter de ipoteza sau de examen de laborator . Colaborarea la revista on-line DACOLOGICA este deschisa oricarui carturar roman , indiferent de locul unde se afla , de domeniul de exercitare practica si de " palmaresul " profesional.REDACTIA
Revista DACOLOGICA apare prin grija unui colegiu editorial si sub coordonarea ARP - ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU . Secretar general de redactie : GABRIELA CHIRCEAREPRODUCERE * RESPONSABILITATE
Preluarea textelor aparute in Revista DACOLOGICA este posibila numai cu acordul autorului . Anunturile si comentariile redactionale pot fi reproduse cu mentiunea sursei . *Responsabilitatea asupra fiecarui text publicat apartine autorului conform reglementarilor internationale asupra acestui subiect . Opinia autorilor gazduiti nu este intotdeauna si opinia redactiei .CONTACTE SI COLABORARI
Colaborarea la revista on-line DACOLOGICA este deschisa oricarui autor sau organizatii care doreste sa puna in circulatie un punct de vedere considerat de interes larg ori doreste sa faca mai cunoscuta o opinie sau o concluzie de utilitate in tematica propusa de editor . * Expeditia textelor se poate face la adresa de e-mail dacologica @gmail.com * Textele trebuie sa fie expediate in programul MS Word, in atasament la mesajul dvs., redactate cu diacritice romanesti , cu caractere " Arial ", la marimea de 10 pixeli . La aceiasi adresa poate fi trimisa orice corespondenta destinata membrilor redactiei si orice opinie privitoare la materialul aparut sau dorit. Sunt binevenite , si vor fi studiate atent ,orice semnalari privind fapte , personalitati si situatii mai putin mediatizate , privind tematica de precadere a revistei. Publicatia fiind alcatuita prin voluntariat,colaborarea este onorifica. Avand in vedere ca dialogul cultural se afla in suferinta in Romania , orice stire despre carti aflate in lucru sau in curs de aparitie , despre lansari de carti noi sau despre manifestari culturale apartinand tematicii fundamentale a revistei DACOLOGICA vor fi utile si isi vor afla difuzarea cuvenita . Proiectele editoriale ale diferitelor edituri , indiferent de marimea lor sau de locul unde activeaza , vor fi primite cu solidaritate si vor fi propagate cu staruinta . Organizatiile , asociatiile sau grupurile de cercetare in domeniul tematic principal sunt chemate sa isi faca mai bine cunoscuta activitatea lor si prin aparitia in publicatiile editate de noi si prin mijloacele de comunicare pe care le avem acum si le vom inmulti in viitor. DOUĂ ARGUMENTE DE SCRIITOR
CUVINTE DESPRE STRABUNI de DIMITRIE GRAMA , Danemarca
La fel ca si o mana de alti romani adevarati , eu cred ca stramosii nostri sunt unul din cele mai vechi popoare ale Europei si faptul ca la ora actuala inca nu ne cunoastem originea si evolutia neamului este o rusine . Sa nu uitam ca deja din antichitate , de cind geto - dacii au fost cuceriti de romani , istoria noastra a fost " manipulata " si falsificata de interesele veneticilor migratori , romanii la inceput , apoi slavii , germanii , maghiarii , turcii si acum , in final , englezii sau americanii . Din pacate si la ora actuala , in asa-zisa Romanie libera , interesele romanilor sunt secundare si cei care sunt alesi sa dirijeze , sa elucideze si sa coordoneze cultura si istoria romanilor , sunt urmasii "popoarelor conlocuitoare", care ori fi ei ; unguri , turci , evrei , nemti, dar nu romani si daca este si vreun roman , acesta este intimidat de agresivitatea celorlalti , in numele " democratiei " . Apoi , luind in consideratie doar un fenomen simplu meteorologic, acum 15-20.000 de ani , Anglia si tot Nordul si Centrul Europei, erau acoperite de gheata si regiunea danuviana a reprezentat unul din cele mai optimale locuri de supravietuire si chiar prosperitate a fiintei umane de pe tot globul pamantesc . Noi nu trebuie sa cerem ingaduinta sau sa cersim acceptanta de la vreun " savant " englez , francez , evreu sau american . Ei sunt niste ignoranti cu privire la mostenirea noastra ca neam si ei isi apara cu o gelozie feroce istoria neamului lor , pe care noi trebuie sa o acceptam asa cum ei doresc si sa le admiram trecutul primitiv si barbar ! Nu , noi trebuie sa ne redescoperim, noi trebuie sa ne reindetificam si noi trebuie sa aratam lumii cine suntem . Strainii , atit cei din afara, cit si cei din tara ( profitori care folosesc numele de roman , doar ca un camuflaj , o masca dupa care se ascund , sa ne fure totul, inclusiv istoria ), nu au nici un interes in cautarea si dezvaluirea adevarului . Sa speram ca efortul unor oameni hotarati sa influenteze si sa insufleteasca tineretul roman inspre o noua atitudine de identitate nationala.****** DIMITRIE GRAMA , Danemarca * director revista NEAMUL ROMANESC <!-- D(["mb","--> ___________________________CUVINTE DESPRE STRABUNI de IOAN MICLAU , Australia
INTRE LUPII DACIEI STIU CA MA FACUSEM OM .Si erau vremurile acelea, imi amintesc bine, cand muntii cei tineri pe spinarea carora aveau sa creasca padurile, erau inca in clocot in burta Terrei. Stiu ce zic, si nu pentru ca doar citim azi in istoria scrisa, despre acea istorie nescrisa, ci prin faptul ca eram de fata cu haita mea de lupi. Si nu-i totuna cand vezi cu ochii, sau numai auzi cu urechile, fiindca auzim multe in lume de care te poti indoi a fi si adevarate. Dar in cazul de fata, nu vad ce ar castiga cineva sa se indoiasca de vorba mea, ca dacul a fost un lup. Cinstiti sa fim, la alte popoare oamenii sustin ca se trag din elefanti, soimi, tigri, lei, maimute. Sunt eu gresit ? Ba inca sa se fi auzit ce urlete scoteam cand ne razbea foamea. A ne sfasia intre noi, chiar lupi fiind toti, nu era ceva neobisnuit. Cum am simtit eu insa transformarea asta din lup in om, a fost o metamorfoza ceva mei inteligenta, nu numai chiar dupa vechiul basm, a te da de trei ori peste cap, si te vedea-i om in doua picioare. Nu, timpul nici nu-l masuram in acea vreme, asa ca zburasera cateva milenii pana a simti eu ca sub labele mele de lup, crapa coaja Terrei, si noii munti incepura sa-si arate limbile de foc. Te ardea nu altceva. Am rupt-o la fuga peste brazde si damburi, peste vai si pripoane si urland si rupandune unii pe altii cu coltii, dar mai ales cu ghearele. Lup sau om, de fapt tot fiinte sunt, iar setea si foamea trec deopotriva prin fiecare, si asta inca de pe vremea protozoarelor formara o lege pe care nimenea nu o poate schimba nici pana in ziua de azi, dar nici viitorul nu va incerca nici a visa macar s-o schimbe. Ce-i drept, e unica necesitate ce a ramas intacta, asa cum o zamislise Ziditorul vietii. Cea ce mi se parea mie insa un mare secret, desi inca lup eram, era un fel de a gandi, a mirosi spre un adevar greu de controlat si de stapanit deocamdata, si spre acest secret priveam in mintea mea, istoriceste vorbind, fiindca stapaneam doar noi, Lupii, spatiile carpato-euxene. Dar trebuia inca sa mai curga timp, gheturile topite la Nord sa se retraga spre Pontul Euxin, ca sa-mi pot croii insfarsit, drum spre Sarmisa. Aici la Sarmisa, era visul meu, deoarece padurile vechi azi, tocmai cresteau inalte si frumoase. Simteam ca exist, respiram, imi pipaiam labele paroase de lup, numai intre urechi, desigur foarte curios, simteam un impuls si sens cautarilor in spatiu. La Sarmisa valtoarea caldurilor se racise, desimea padurilor asigura linistea trecerii mele la starea de om. SI LUPUL DIN MINE SE FACU DAC. A ma transforma din nou in lup, e un secret ce nu-l divulg. Ce nu trebuie, oricum, uitat, e adevarul ca daco-roman inseamna o continuitate infinita, indiferent de transformarile prin care trece. Dacologia este deci istoria straveche a Romanului, in continua descoperire, si ceva in plus, tema versului asezat sub titlul "De-un milion de ani la Felix floarea "Drete", (Vol.I.Poezii alese - I.Miclau), tot despre istoria straveche a romanilor aminteste ! La Sarmisa lui Decebal !" IOAN MICLAU , AustraliaREFERINŢE / click pentru tema preferată
-
ARP-reviste si edituri
- ~Analize şi Fapte
- ~Boabe de grâu - revista patrimoniului în pericol
- ~Caiete de protocronism românesc
- ~Daco-Romanica - revista literaturii străromâne
- ~Editura Carpathia Press
- ~Editura Intermundus
- ~Editura Kogaion Editions
- ~Floarea Darurilor - comentarii despre cărţi
- ~Neamul Românesc
- ~Revista "Semănătorul "
- ~Revista „Cărţi noi"
- ~Revista „Ecoul"
- ~Revista „Epoca"
- ~Revista „Luceafărul Românesc"
- ~Revista „Monitor Cultural"
- ~Revista „Noua Arhivă Românească"
- ~Revista „O carte pe zi" - comentarii despre cărţi
- ~Revista „Tânărul Scriitor"
- ~Revista „Universul Cărţilor"
- ~Revista „Universul Literar"
- ~Revista Dacologica
- ~Revista Română de Studii Etnoistorice
-
Asociatii si organizatii
- ~Altermedia
- ~Asociatia Scriitorilor Crestini din Romania
- ~Asociaţia „Biblioteci pentru sate"
- ~Asociaţia „Civic Media"
- ~Asociaţia „Pro Vita"
- ~Asociaţia Bibliotecarilor din România
- ~Asociaţia Română pentru Patrimoniu - ARP
- ~Centrul de studii pentru monografii locale
- ~Dacia Revival, SUA
- ~Fundaţia Sf. Daniil Sihastrul
- ~Fundaţia Tismana
- ~GID-Romania
- ~Grupul Civic Bucureşti
-
Biblioteca Virtuala
- ~Antologia de nuvele
- ~Biblioteca On-Line
- ~Biblioteca on-line: „Autori către cititori"
- ~Biblioteca on-line: „Cărţile lui Artur Silvestri"
- ~Biblioteca românească virtuală
- ~Biblioteca virtuală a literaturii române
- ~Compendium - Biblioteca ortodoxă, Los Angeles, SUA
- ~Livres Roumaines
- ~Magazinul de reviste (biblioteca on-line de presa culturala)
- ~Muzee din România
- ~Noul Orfeu * antologie de poezie românească de azi
- ~Romanian Library
- ~Vulpea Academiciană - o poveste pentru toţi copii
-
Efigii
-
Lecturi utile
- ~Abecedar de cuget românesc
- ~Ceahlăul - istorii din Muntele Sfânt
- ~Compendiu de literatura romana pentru elevi
- ~Creştin Ortodox
- ~Cărticica românească pentru copii
- ~Enciclopedia Dacica
- ~Francis Dessart, Belgia
- ~Hipeboreea * amintirea Paradisului
- ~Mari Danii: Colecţia de artă „Marieta şi Bucur Chiriac"
- ~Mânăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus
- ~Monitor Imobiliar
- ~Ovidiu Vuia
- ~Patriarhul Teoctist - evocări si amintiri
- ~Soarele - „Modele şi exemple"
- ~Teologie pentru azi
- ~Viorel Roman, Germania
- ~Vlad Muşatescu - un mare umorist român
-
Programul Intermundus - pune romanii in legatura
- ~„Romanian Global News" - agenţia de ştiri a românilor din toată lumea
- ~Clipa, SUA
- ~Curierul Românesc, Suedia
- ~Dacia Magazin
- ~Euro - Observator, Germania
- ~Foaia Românească, Ungaria
- ~Intermundus Media
- ~Nou Horizont, revista romanilor din Spania
- ~Observatorul, Canada
- ~Oglinda Literară
- ~Pagini Româneşti, Noua Zeelandă
- ~Povestea Vorbei , Rm. Valcea, editie on-line
- ~Presa Alternativă
- ~Revista „Almăjana", Bozovici, ediţia on-line
- ~Revista „Contraatac", Adjud, ediţia on-line
- ~Revista „Eminescu", Timisoara, ediţia on-line
- ~Revista „Helis", Slobozia
- ~Revista „Iosif Vulcan", Cringilla, Australia, ediţia on-line
- ~Revista „Luminatorul", Chişinău, ediţia on-line
- ~Revista „Murmur"
- ~Revista „Rod", Drăgăneşti de Vlaşca, prima revistă literară on-line din mediul rural
- ~Revista „Sarmis"
- ~Revista „Scrisoare Pastorală", parohia Malovăţ, jud. Mehedinţi, ediţia on-line
- ~Revista „Studii Româno-Americane", ediţie on-line -Romanian-American Heritage Center, SUA
- ~Revista „Suflet Nou", Comlosu-Mic, ediţia on-line
- ~Revista „Viaţa de pretutindeni", Arad, ediţia on-line
- ~Revista"Literatorul", editie on-line
- ~Revista"Vestea" , Mehadia, editie on-line
- ~Spirit Românesc, Sydney, Australia
- ~Timpul, Chişinău
- ~Viaţa Creştină, Los Angeles, SUA
- ~Vocea Basarabiei, Chişinău
-
Programul"România europeana"
-
Scriitori de azi
- ~"Scriitori români contemporani - Dicţionar elementar"
- ~A.I. Brumaru
- ~Adrian Botez
- ~Adrian Dinu Rachieru
- ~Alexandru Husar
- ~Alexandru Nemoianu, SUA
- ~Alexandru Stănciulescu-Bârda
- ~Antonia Iliescu, Belgia
- ~Artur Silvestri
- ~Aurelia Satcau,Australia
- ~Cleopatra Lorinţiu
- ~Constantin Ciopraga
- ~Corneliu Florea, Canada
- ~Dan Zamfirescu
- ~Dimitrie Grama, Danemarca
- ~Emil Poenaru
- ~Florentin Smarandache, SUA
- ~Grigore Arbore, Italia
- ~Grigore Vieru
- ~Ioan Miclău, Australia
- ~Ion Hangiu
- ~Ion Marin Almăjan
- ~Lucia Olaru Nenati
- ~Mariana Brăescu
- ~Mircea Micu
- ~Napoleon Săvescu, SUA
- ~Nicolae Dabija
- ~Theodor Codreanu
- ~Theodor Damian, SUA
-
Televiziune alternativa on-line
-
a
ARHIVA
-
Articole preferate
- Napoleon Săvescu: „Poporul carpato-dunărean, cel mai vechi din Europa“
- Alin Roateş: „Aromânii şi stindardul dacic“
- Maria Ciornei: „Misteriosul cuvânt «Ler» din colindele româneşti“
- Gheorghe Şeitan: „Apa şi muntele sfânt la daci“
- George Liviu Teleoacă: „Zeus şi dragonul dacic pe columna lui Traian“
- Filme documentare despre daci
- ~Gheorghe Şeitan: „Armânii şi zeul Vedic Aryaman“
- Gheorghe Şeitan: „În India, unde reşed zeii daci“
- Napoleon Săvescu: „În România totul trebuie Dacizat“
- Ion Ionescu: "Pielm"
- Maria Ciornei: ,,Legile Belagine"
- Gheorghe Şeitan: „Ritualuri dacice păstrate - Malanca de la Ruginoasa – un ritual antic, dedicat zeului get al războiului“
-
Cele mai noi articole
- Napoleon Săvescu: „În România totul trebuie Dacizat“
- Maria Ciornei: „Câteva consideraţii privind legea fundamentală a comodităţii în vorbire – factor important în evoluţia şi continuitatea limbii daco-române“
- Nicolae N. Tomoniu: „Peştişani – Gorj (o istorie plină de date inedite)“
- Ion Pachia Tatomirescu: „Spiritul Pandur ca holo-gând pentru Europa“
- Dumitru Vochescu: „Dan Romalo – Negru Voda ş-a lui ceată“
- Dr. Napoleon Săvescu: „Eminescu şi dacii“
- Ion Pachia Tatomirescu: „Dacii şi Jertfa Întemeierii“ (cronică la eseul Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda, „De la Daci la Meşterul Manole“
- Nicolae N. Tomoniu: „Peştişani – Gorj (o istorie plină de date inedite I)“
- Alin Roateş: „Aromânii şi stindardul dacic“
- Ioan Miclău: „Titanii (Urieşii-Horoieşii) în folclorul românesc“
- Ion Pachia Tatomirescu: „Filosoful / exploratorul pelasgo-dac, Aethicus Donares (Ister)“
- Dumitru Vochescu: „Casa Europeană şi Farmacia Dacică“
- Gheorghe Şeitan: „Rama din Carpaţi şi legendarul Negru-Vodă“
- George Liviu Teleoacă: „Valac, dac, român – marile etnonime ale aceluiaşi neam“
- Gheorghe Şeitan: „Armânii şi zeul Vedic Aryaman“
REVISTA” DACOLOGICA”- A apărut o eroare; probabil feed-ul nu funcționează momentan. Încearcă mai târziu.
-
Referinţe căutate
Panou
Bloguieşte pe WordPress.com.
Theme: Neat.
Intrări (RSS)
and Comentarii (RSS).
