Dimitrie Grama, Danemarca: “Cuvinte despre străbuni”
CUVINTE DESPRE STRABUNI de DIMITRIE GRAMA , Danemarca
La fel ca si o mana de alti romani adevarati , eu cred ca stramosii nostri sunt unul din cele mai vechi popoare ale Europei si faptul ca la ora actuala inca nu ne cunoastem originea si evolutia neamului este o rusine . Sa nu uitam ca deja din antichitate , de cind geto – dacii au fost cuceriti de romani , istoria noastra a fost ” manipulata ” si falsificata de interesele veneticilor migratori , romanii la inceput , apoi slavii , germanii , maghiarii , turcii si acum , in final , englezii sau americanii . Din pacate si la ora actuala , in asa-zisa Romanie libera , interesele romanilor sunt secundare si cei care sunt alesi sa dirijeze , sa elucideze si sa coordoneze cultura si istoria romanilor , sunt urmasii “popoarelor conlocuitoare”, care ori fi ei ; unguri , turci , evrei , nemti, dar nu romani si daca este si vreun roman , acesta este intimidat de agresivitatea celorlalti , in numele ” democratiei ” . Apoi , luind in consideratie doar un fenomen simplu meteorologic, acum 15-20.000 de ani , Anglia si tot Nordul si Centrul Europei, erau acoperite de gheata si regiunea danuviana a reprezentat unul din cele mai optimale locuri de supravietuire si chiar prosperitate a fiintei umane de pe tot globul pamantesc . Noi nu trebuie sa cerem ingaduinta sau sa cersim acceptanta de la vreun ” savant ” englez , francez , evreu sau american . Ei sunt niste ignoranti cu privire la mostenirea noastra ca neam si ei isi apara cu o gelozie feroce istoria neamului lor , pe care noi trebuie sa o acceptam asa cum ei doresc si sa le admiram trecutul primitiv si barbar ! Nu , noi trebuie sa ne redescoperim, noi trebuie sa ne reindetificam si noi trebuie sa aratam lumii cine suntem . Strainii , atit cei din afara, cit si cei din tara ( profitori care folosesc numele de roman , doar ca un camuflaj , o masca dupa care se ascund , sa ne fure totul, inclusiv istoria ), nu au nici un interes in cautarea si dezvaluirea adevarului . Sa speram ca efortul unor oameni hotarati sa influenteze si sa insufleteasca tineretul roman inspre o noua atitudine de identitate nationala.****** DIMITRIE GRAMA , Danemarca * director revista NEAMUL ROMANESC
____________________________________________________________________________________
Revista DACOLOGICA este o publicatie de informatie culturala cu caracter alternativ , creata in cadrul unui proiect experimental rezultat din colaborarea dintre ARP – ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU si ASOCIATIA SCRIITORILOR CRESTINI DIN ROMANIA . Revista cuprinde studii , puncte de vedere si ipoteze in tema istoriei stravechi a regiunii carpato-danubiene propuse de autori din toata lumea . Ea contine stiri , studii sau rezultate diverse obtinute prin investigatii pluridisciplinare ( imbratisand cu precadere teme , personalitati si subiecte evitate de presa oficiala ) , opinii mai putin sau deloc cunoscute prin dezbaterile organizate intre ” figurile noului monopol ” al informatiei si istoriografiei , propuneri de examinari si de studiu tematic ce nu patrund la suprafata vietii publice din cauza ignorantei sau rea-credintei , puncte de vedere noi avand caracter de ipoteza sau de examen de laborator . Colaborarea la revista on-line DACOLOGICA este deschisa oricarui carturar roman , indiferent de locul unde se afla , de domeniul de exercitare practica si de ” palmaresul ” profesional.
Revista DACOLOGICA apare prin grija unui colegiu editorial si sub coordonarea ARP – ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU . Preluarea textelor aparute in Revista DACOLOGICA este posibila numai cu acordul autorului . Anunturile si comentariile redactionale pot fi reproduse cu mentiunea sursei . *Responsabilitatea asupra fiecarui text publicat apartine autorului conform reglementarilor internationale asupra acestui subiect . Opinia autorilor gazduiti nu este intotdeauna si opinia redactiei . Colaborarea la revista on-line DACOLOGICA este deschisa oricarui autor sau organizatii care doreste sa puna in circulatie un punct de vedere considerat de interes larg ori doreste sa faca mai cunoscuta o opinie sau o concluzie de utilitate in tematica propusa de editor . * Expeditia textelor se poate face la adresa de e-mail dacologica @gmail.com * Textele trebuie sa fie expediate in programul MS Word, in atasament la mesajul dvs., redactate cu diacritice romanesti , cu caractere ” Arial “, la marimea de 10 pixeli . La aceiasi adresa poate fi trimisa orice corespondenta destinata membrilor redactiei si orice opinie privitoare la materialul aparut sau dorit. Sunt binevenite , si vor fi studiate atent ,orice semnalari privind fapte , personalitati si situatii mai putin mediatizate , privind tematica de precadere a revistei. Publicatia fiind alcatuita prin voluntariat,colaborarea este onorifica. Avand in vedere ca dialogul cultural se afla in suferinta in Romania , orice stire despre carti aflate in lucru sau in curs de aparitie , despre lansari de carti noi sau despre manifestari culturale apartinand tematicii fundamentale a revistei DACOLOGICA vor fi utile si isi vor afla difuzarea cuvenita . Proiectele editoriale ale diferitelor edituri , indiferent de marimea lor sau de locul unde activeaza , vor fi primite cu solidaritate si vor fi propagate cu staruinta . Organizatiile , asociatiile sau grupurile de cercetare in domeniul tematic principal sunt chemate sa isi faca mai bine cunoscuta activitatea lor si prin aparitia in publicatiile editate de noi si prin mijloacele de comunicare pe care le avem acum si le vom inmulti in viitor.
_____________________________
În imagine: Dl. Dan Romalo, autorul cărţii monumentale despre „Cronica getă-apocrifă pe plăci de plumb?“, primind marele premiu al Patrimoniului Românesc, la reuniunea ARP din martie 2006.
Ce înseamnă „ipoteză“ şi „laborator istoriografic“
IDEI, IPOTEZE ŞI CĂRŢI
- * ELEMENTE DE PROGRAM
- ATITUDINI SI OPTIUNI
- Alexandru Nemoianu: „Vechimea acestei peceţi mă tem că nu o vom şti niciodată“
- Artur Silvestri: „Noi suntem aici în Ţara Strămoşilor şi vorbim nu numai în felul lor ci şi în categoriile lor constitutive“
- Congresul de Dacologie :” – Regalian – 1750 de ani de la eliberarea Daciei de sub romani “
- D.Vochescu:,,Sǎ cǎutǎm și sǎ regǎsim Dacia”
- Dacia Revival Internaţional-Al IX-lea Congres Internaţional de Dacologie-REGALIAN 2008
- Dr. Napoleon Săvescu: “Istoria României, mai ales istoria ei veche, a fost mutilată şi răstălmacită”
- Dr. Napoleon Săvescu: „Onoare memoriei lui Nicolae Densuşianu“
- Dr.Napoleon Săvescu:,,O istorie care… doare?!”
- Dumitru Bădilă: „Scrierea de la Turdaş, cea mai veche scriere din lume“
- G.D. Iscru: „Naţiunea geto-dacă şi naţiunea română“
- Napoleon Săvescu: „Poporul carpato-dunărean, cel mai vechi din Europa“
- VOTATI PENTRU SARMISEGETUZA !
- ~Gheorghe Şeitan: „În India, unde reşed zeii daci“
- ~Pompiliu Comşa: „Un verdict decisiv pentru brăţările dacice nu poate fi dat deocamdată“
- BIBLIOGRAFIE ESENTIALA
- Doina Drăguţ – Alexandru Doboş: „Dacia – izvorul neamurilor“, vol. II
- Doina Drăguţ: “Marile civilizaţii ale traco-geţilor”
- Doina Drăguţ: „Dacia – izvorul neamurilor“
- Filme documentare despre daci
- Gheorghe Şeitan: „Zalmoxis în cântecul bătrânesc“
- Ioan Miclău: Pr. Dumitru Bălaşa – preot, istoric, scriitor
- IZVOARE PIERDUTE ŞI UITATE – Hippocrat despre regiunile dacice (fragment din vol. DESPRE SCRIERILE VECHI PERDUTE ATINGĂTOARE DE DACIA de Alexandru Papadopol-Callimah, editat de Aurora Petan)
- O carte excepţională, publicată întâia oară de un editor eminent: Aurora Petan
- ~DumitruVochescu: „Dan Romalo – Negru Voda ş-a lui ceată“
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „Dacii şi Jertfa Întemeierii“ (cronică la eseul Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda, „De la Daci la Meşterul Manole“
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „Spiritul Pandur ca holo-gând pentru Europa“
- ~Revista de studii dacice SARMIS
- Bibliografie recenta
- CAMPANII SI CORECTII
- Nr. 1 , Mai / 2007
- Alexandru Nemoianu: ” Vlad Protopopescu – Dacii şi Romanii ”
- Alexe Rau: “Sfinte firi vizionare – la 90 de ani de la moartea lui Nicolae Densuşianu”
- Artur Silvestri: “Dacia germanică”
- Aurora Peţan: Despre soarta cărţilor în antichitate: scrierile pierdute cu privvire la daci – “Cazul Alexandru Papadopol-Callimah “
- Bart D. Ehrman: “Daci şi creştini ”
- Elena Armenescu: “Soarele”
- G. D. Iscru: “Romanizarea” Daciei
- Ion Ionescu: “Pielm”
- Rodica Elena Lupu: “Cetăţile dacice din munţi”
- Z. Cârlugea despre “Mişcarea Zalmoxiană”
- SCRIITORI CONTEMPORANI DESPRE STRAVECHIME
- STUDII SI CERCETARI
- Adrian Botez: „Descântecele – ameliorări ale condiţiei umane şi «negocieri» cu Divinitatea
- Adrian Botez: „Mircea Eliade şi folclorul tracic“
- Adrian Botez:”Creanga de Aur”
- Adrian Botez:,,Negru Vodă, Logostelele şi Eroii.”
- Adrian Creţu: „O temă importantă: «Renaşterea dacică în literatura român㻓
- Al. Florin Ţene:,,Revolta mitologiei din spaţiul istoric românesc”
- Al. Stănciulescu-Bârda: „Originea satelor Bârda şi Malovăţ“
- Cosmin Ştefănescu: ,,Ocultarea istoriei neamului”
- Dan Corneliu Brăneanu: „Ialomiţa – râu sacru al României
- Dr. Diana Nedelcea: “Tracia era patria orfismului” – fragment din studiul “Începuturile creştinismului pe ambele maluri ale Dunării”
- Dr. Elena Armenescu: „Medicina holistică zalmoxiană: patrimoniu cultural al românilor“
- Dr. Napoleon Săvescu:,,Simbolistica la pelasgi”
- Dr. Napoleon Săvescu:,,Strămoşii Arieni”
- Emil Poernaru: „Dacii Nemuritori“ pe Columna lui Traian
- George Liviu Teleoacă: „Zeus şi dragonul dacic pe columna lui Traian“
- Gheorghe Şeitan: „Apa şi muntele sfânt la daci“
- Gheorghe Şeitan: „Basarabia Hiperboreeană“
- Gheorghe Şeitan: „Jiul, apă sfântă“
- Gheorghe Şeitan: „Mitul Sarabha la geţi“
- Gheorghe Şeitan: „Tribhuvana şi transmigratia în Toreutica Getica“
- Gheorghe Şeitan: „Ţinutul Da Qin şi interesul chinezilor pentru Dacia“
- Ioan Mugioiu:,,Septen Trion”
- Ion Pachia Tatomirescu: „Dacia / Dacoromânia lui Regalian“
- Ion Pachia-Tatomirescu: „Arutela-Arudela-Arudeal Ardeal“
- Maria Ciornei: ,, Legile Belagine “
- Maria Ciornei: „Basarabii – o existenţă milenară în istoria românilor“
- Maria Ciornei: „Etruscii – dovadă a continuităţii prezenţei pelasgilor din Carpaţi, în istorie“
- Maria Ciornei: „Misteriosul cuvânt «Ler» din colindele româneşti“
- Moisescu Ioana Delia: „Valori tradiţionale ţărăneşti româneşti“
- Napoleon Săvescu: „Burebista“
- Napoleon Săvescu: „Despre moşii din decembrie: CRĂCIUN, vechi cuvânt Dacic“
- Nataşa Peteu: ,,O descoperire epocală la Medgidia”
- Pr. Iulian Gavriluţă: “Teologia zamolxiană, Kogaionul şi specificul românesc unic”
- Pr. Prof. Ion Ionescu: “Continuitate geto-dacă”
- Teodor Ardelean: „Istoria numelui Zarand“
- Victoria Enăchiuc: „Cetăţile getice cu zid de piatră“
- Viorica Enăchiuc: „Arta aurului la daco-geţi“
- Vlad Protopopescu: „Dacii şi romanii“
- Vladimir Brilinsky: „Brăţările de aur, punct de referinţă a istoriei Daciei“
- Vladimir Brilinsky: Brăţările sunt ale dacilor
- ~Alin Roateş: „Aromânii şi stindardul dacic“
- ~Dr. Napoleon Săvescu: „Eminescu şi dacii“
- ~Dumitru Vochescu: „Casa Europeană şi Farmacia Dacică“
- ~Elena Armenescu: „Întoarcerea în timp“
- ~George Liviu Teleoacă: „Valac, dac, român – marile etnonime ale aceluiaşi neam“
- ~Gh. Şeitan: „Dacologica – un program de recucerire a memoriei“
- ~Gheorghe Şeitan: „Armânii şi zeul Vedic Aryaman“
- ~Gheorghe Şeitan: „Rama din Carpaţi şi legendarul Negru-Vodă“
- ~Gheorghe Şeitan: „Ritualuri dacice păstrate – Malanca de la Ruginoasa – un ritual antic, dedicat zeului get al războiului“
- ~Ioan Miclău: „Titanii (Urieşii-Horoieşii) în folclorul românesc“
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „Filosoful / exploratorul pelasgo-dac, Aethicus Donares (Ister)“
- ~Maria Ciornei: „Câteva consideraţii privind legea fundamentală a comodităţii în vorbire – factor important în evoluţia şi continuitatea limbii daco-române“
- ~Napoleon Săvescu: „În România totul trebuie Dacizat“
- ~Napoleon Săvescu: „Despre originile noastre cele adevărate“
- ~Nicolae N. Tomoniu: „Peştişani – Gorj (o istorie plină de date inedite I)“
- ~Nicolae N. Tomoniu: „Peştişani – Gorj (o istorie plină de date inedite)“
- ~Elena Armenescu: „Mistere dacice“
- ~Traianus: „Cântec pentru dacii noştri“
DOUĂ ARGUMENTE DE SCRIITOR
REFERINŢE / click pentru tema preferată
a
ARHIVA
Articole preferate
- Alin Roateş: „Aromânii şi stindardul dacic“
- Napoleon Săvescu: „Poporul carpato-dunărean, cel mai vechi din Europa“
- Maria Ciornei: „Misteriosul cuvânt «Ler» din colindele româneşti“
- Ion Ionescu: "Pielm"
- George Liviu Teleoacă: „Zeus şi dragonul dacic pe columna lui Traian“
- Filme documentare despre daci
- Maria Ciornei: ,,Legile Belagine"
- Gheorghe Şeitan: „În India, unde reşed zeii daci“
- Napoleon Săvescu: „În România totul trebuie Dacizat“
- ~Gheorghe Şeitan: „Armânii şi zeul Vedic Aryaman“
- ~Dr. Napoleon Săvescu: „Eminescu şi dacii“
- Gheorghe Şeitan: „Ritualuri dacice păstrate - Malanca de la Ruginoasa – un ritual antic, dedicat zeului get al războiului“
Cele mai noi articole
- Napoleon Săvescu: „În România totul trebuie Dacizat“
- Maria Ciornei: „Câteva consideraţii privind legea fundamentală a comodităţii în vorbire – factor important în evoluţia şi continuitatea limbii daco-române“
- Nicolae N. Tomoniu: „Peştişani – Gorj (o istorie plină de date inedite)“
- Ion Pachia Tatomirescu: „Spiritul Pandur ca holo-gând pentru Europa“
- Dumitru Vochescu: „Dan Romalo – Negru Voda ş-a lui ceată“
- Dr. Napoleon Săvescu: „Eminescu şi dacii“
- Ion Pachia Tatomirescu: „Dacii şi Jertfa Întemeierii“ (cronică la eseul Pr. Alexandru Stănciulescu-Bârda, „De la Daci la Meşterul Manole“
- Nicolae N. Tomoniu: „Peştişani – Gorj (o istorie plină de date inedite I)“
- Alin Roateş: „Aromânii şi stindardul dacic“
- Ioan Miclău: „Titanii (Urieşii-Horoieşii) în folclorul românesc“
- Ion Pachia Tatomirescu: „Filosoful / exploratorul pelasgo-dac, Aethicus Donares (Ister)“
- Dumitru Vochescu: „Casa Europeană şi Farmacia Dacică“
- Gheorghe Şeitan: „Rama din Carpaţi şi legendarul Negru-Vodă“
- George Liviu Teleoacă: „Valac, dac, român – marile etnonime ale aceluiaşi neam“
- Gheorghe Şeitan: „Armânii şi zeul Vedic Aryaman“
REVISTA” DACOLOGICA”
- A apărut o eroare; probabil feed-ul nu funcționează momentan. Încearcă mai târziu.
