h1

Rodica Elena Lupu: “Cetăţile dacice din munţi”

Aprilie 27, 2007

Zona Orăştiei, ţinutul Orăştiei cuprinde satele de pe Valea Grădiştei şi Valea Geoagiului, precum şi pe cele de pe Valea Mureşului de la Şibot până la Simeria. Aşezările din această zonă sunt formate din sate adunate, cu străzi şi uliţele bine ordonate: fiind o zonă bogată, avem de-a face cu gospodării puternice. Casele sunt din piatră, lemn şi cărămidă. Cele mai vechi tipuri sunt cele construite în întregime din piatră, inclusiv acoperişul ca la Bâcâia, Geoagiu, Orăştioara, asemănându-se cu cele ale aromânilor din Peninsula Balcanică. Arta populară din zona Orăştiei cuprinde ţesături de casă, covoare, chindee, feţe de masă şi pernă, păretare, la care se adaugă obiectele de lemn: furci de tors, fuse, căuce, tipare de caş, sărăriţe din coajă de mesteacăn, linguri. Se apreciază că arta populară specifică Orăştiei atinge o mare măiestrie şi un rafinament deosebit. Cojoacele din zona Orăştiei rămân până astăzi printre cele mai valoroase realizări ale cojocăriei din ţara noastră. Folclorul muzical şi coregrafic din zonă este bogat reprezentat prin obiceiul căluşerilor, „învârtite” şi „bătute”. Arhitectura bisericească este reprezentată de monumentele din comuna Geoagiu, comuna Balşa şi Rapolt.

Trenul goneşte pe magistrală spre Capitală, trecând pe lângă staţia de cale ferată Orăştie, oraş ale cărui împrejurimi sunt pline de istorie. De la revoluţie încoace cetăţile dacice din Munţii Orăştiei zac într-o delăsare cumplită ce nu li se poate imputa, tinzând spre degradare pe an ce trece fie din cauza drumurilor impracticabile, fie din cea a aventurierilor care alcătuiesc mafia aurului. Asta le este sortit celor trei cetăţi dacice: Costeşti-Cetăţuia, cunoscută prin importanta fortificaţie dacă de pe dealul Cetăţuia şi prin alte bogate urme ale civilizaţiei dace dinaintea cuceririi romane, Costeşti-Blidaru, care făcea parte din sistemul de întărituri din jurul Sarmizegetusei, al cărei plan este de inspiraţie greco-elenistică, datând din sec. I î.Hr., mărită şi întărită în sec. I d.Hr., în timpul lui Decebal şi Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac în vremea lui Decebal, situată în apropierea satului Grădiştea Muncelului.

Dat fiindcă veni vorba despre strămoşii noştri, s-ar zice că, misterioşii Ainu, sunt urmaşii geto-dacilor. Una dintre cele mai stranii comunităţi umane de pe planetă este cea care locuieşte în insula Hokaido din nordul arhipelagului nipon, pierdută într-un areal strict asiatic. Cercetătorii se întreabă astăzi cum au ajuns strămoşii acestei comunităţi să se maturizeze într-un context geografic pur asiatic, deşi ei sunt creştini, ba mai mult, îşi păstrează tradiţiile şi credinţa geto-dacilor din zona Carpaţilor! Tipul Ainu n-are nici o trăsătură mongoloidă, dimpotrivă indivizii sunt înalţi, cu ochi albaştri, vânjoşi. Din rândul lor au fost recrutaţi samuraii, cunoscuţi pentru vitejia şi dispreţul lor pentru viaţă, asemănător geto-dacilor. Se ştie astăzi că teritoriul actual japonez a început să fie locuit cu cinci milenii î.Hr. Primul stat, constituit prin>>>continuarea aici>>>

_____________________________________

DACOLOGICA este o publicatie de informatie culturala cu caracter alternativ, creata in cadrul unui proiect experimental rezultat din colaborarea dintre ARP – ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU si ASOCIATIA SCRIITORILOR CRESTINI DIN ROMANIA. Revista cuprinde studii, puncte de vedere si ipoteze in tema istoriei stravechi a regiunii carpato-danubiene propuse de autori din toata lumea. Ea contine stiri, studii sau rezultate diverse obtinute prin investigatii pluridisciplinare (imbratisand cu precadere teme, personalitati si subiecte evitate de presa oficiala), opinii mai putin sau deloc cunoscute prin dezbaterile organizate intre ”figurile noului monopol” al informatiei si istoriografiei, propuneri de examinari si de studiu tematic ce nu patrund la suprafata vietii publice din cauza ignorantei sau rea-credintei, puncte de vedere noi avand caracter de ipoteza sau de examen de laborator. Colaborarea la revista on-line DACOLOGICA este deschisa oricarui carturar roman, indiferent de locul unde se afla, de domeniul de exercitare practica si de „palmaresul” profesional.Textele propuse se trimit la adresa de email:dacologica@gmail.com

Anunțuri