h1

Adrian Botez: „Mircea Eliade şi folclorul tracic“

Octombrie 26, 2007

În nuvela-roman Nouăsprezece trandafiri, capitolul 24, Mircea Eliade afirmă, despre un alter ego al personajului central (ADP – Anghel Dumitru Pandele), anume despre Ieronim Thanase (Cel cu Nume Sfânt+Dat Morţii, sau: Trecând cu Moarte peste Moarte…) că ar fi făcut un film, premiat cu premiul I, la Cannes, şi lăudat de presa comunistă… – apoi retras, sub cuvânt că “mulţi critici străini” (cuvântul “străin”, la esoterici, de tipul lui Eliade, înseamnă “din lumea cealaltă/spirituală”!) ar fi afirmat despre acest film “genial – că este cea mai virulentă satiră a sistemului socialist…” – film intitulat Copiii nimănui…Aparent, acest titlu ar trimite la Cei care-şi caută Tatăl Sacru – Laurenţiu Serdaru şi Niculina Nicolaie…În realitate, fiind vorba despre O ANAMNEZĂ A ORIGINARITĂŢII COMUNITĂŢII SACRALE/NEAM ROMÂNESC METAFIZIC (pentru a vindeca de “muritorie” individul…), Eliade face referire la cel mai adânc substrat mitic românesc: SUBSTRATUL MITOLOGIEI TRACICE!!!
Copiii nimănui” (…aşa se numeşte filmul premiat/înţeles, apoi retras, probabil se intră într-o nouă fază a amneziei/neînţelegerii/întunecării umane, fază firească în Kali Yuga, dar fază trecătoare…spre Noul Manvantara! – film al lui Ianus-Ieronim, parte din Complexul Sacral Iniţiatic-ADP…Anghel/Angelus/Vestitorul + Dumitru/Demeter/Zeiţa Vegetaţiei Renăscătoare + Pandele/Cel care Adună Sinea Spirituală) –
>>>>>Adrian Botez>>>>>

Anunțuri