Archive for August 2008

h1

An II, nr. 3/2008 o „DACOLOGICA“: O IDEE A RECONQUISTEI

August 6, 2008
Anunțuri
h1

DEZVALUIRI – Prof.Maria Ciornei : ” Arhetipul Kogaionului “

August 6, 2008

Existenţa umană se certifică printr-un ansamblu de norme spirituale care organizează viaţa, o uşurează şi în jurul cărora se forjează structura socio-economică, şi morală, preceptele religioase fiind nucleul care are ca justificare a importanţei, centrul ei cu valoare sacră, care trimite la modelul divin originar, acceptat ca Atoatecreator. Cu alte cuvinte umanitatea s-a putut menţine în măsura în care a realizat existenţa acestei interdependenţe, ca factor primordial de continuitate.În toate societăţile, oricât de primitive sunt considerate, aceste norme se pun în conexiune cu divinitatea, care, ca primordialitate fiinţială celestă, transmite aceste norme prin iniţiere, dar această iniţiere, preluată de membri aleşi ai comunităţii, are ca scop întreţinerea acestor legături pe cale spirituală, cu Marele Creator, în mod continuu, reîntoarcerea „ab origine” asigurând ieşirea din temporal şi menţinerea în atemporalitate, în veşnicie.Ansamblul de cutume, ca experienţe religioase de acest gen, au nevoie de un spaţiu care capătă şi el atributele necesare apariţiei acestuia şi ale menţinerii permanente, care derivă din această sacralitate.Aceste spaţii reprezintă o configurare simbolică, încifrată a spaţiului celest, în graniţele căruia se pot desfăşura ritualurile magico-religioase.În istoria omenirii exemplele sunt numeroase.

Un asemenea teritoriu, va fi fost încă din zorii lumii şi cel marcat de prezenţa în centrul său a Muntelui Ceahlău.Se pune întrebarea cine au fost primii sacerdoţi care au exersat această comunicare cu divinitatea? Avem în vedere felul cum s-a construit zona central sacerdotala, care este structurată după criterii ce implică cunoştinţe excepţionale, care ţin de ştiinţelor superioare, ca astrologia, astronomia, matematica, chiar fizica şi nu numai; unele depăşesc posibilităţile reale de azi, de a corela mersul şi poziţia astrelor cu elementele constitutive ale muntelui; cunoaşterea calculelor, care să asigură această interdependenţă, presupune şi o menţinere a acestei structurări permanente.Megalopolisul antic de la muntelui sfânt pe linia imaginară Pecica – Deva – Cugir – Boiliţa – Omu ajunge, prin algoritm perpendicular, în centrul Ceahlăului.Ne dăm seama că unele forme alcătuitoare ale incintei sacre, ca şi amplasarea lor, precum ziguratelor, cei trei „stâlpi” alcătuitori ai Coloanei Cerului – Panaghia, Toaca, Piatra Ciobanului, Piramida, ale cărei coordonate se suprapun aproape peste ale celor egiptene, care sunt mai noi, existenţa a numeroase urme zoomorfe şi antropomorfe, Pietrei Late, a cărei poziţie, lasă să se vadă şi un altar frumos, dar şi un amfiteatru, duc cu mintea la cunoştinţe esoterice, ce trimit la alte dimensiuni.Putem afirma că este un teritoriu ale cărui elemente constitutive au semnificaţii mitice, încifrate..>>>>>>

h1

Dr.Napoleon Săvescu:,,Strămoşii arieni”

August 6, 2008

In anul 2000 B.C. triburi de origine europeana, autonumindu-se Arieni (in sanscrita Arya=nobil), invadeaza partea nord vestica a Indiei. Originea acestor triburi europene este inca discutata: unii ii considera de origine greaca, germana, celta, dar cei mai multi cred ca erau de origine „latina”- datorita inrudirii multor cuvinte sanskrite cu cele „latine”. Cercetari fara repros au stabilit, dupa indelungate cautari, ca singurul SPATIU care raspunde conditiilor din vechea literatura vedica, este cel Carpatic, in care invatatii de la Universitatea din Cambridge plaseaza sub titulatura „Ancient India” faza primara a Culturii Vedice. (E.J.Rapson „The Cambridge History of India -pag.65 – 76). In 1993 la editura Barnes & Noble Books apare lucrarea lui V.Gordon Childe „The History of Civilization – The ARYANS”. Autorul expune in aceasta carte la pagina 176-177 o harta a distributiei Aryenilor in timpul primei lor aparitii din care reiese clar amplasarea acestora in spatiul Carpato- Dunarean, intre Carpati si Nistru precum si intre Carpati si Peninsula Balcanica.Acesti invadatori arieni aveau o organizare tribala, avand in fruntea fiecarui trib un Rege – Rajah a carui functie era ereditara. Viata de familie era dominata>>>>

h1

STUDII – Adrian Botez:”Creanga de Aur”

August 6, 2008

CE/CUM VEDE/PRIVEŞTE CEL NĂSCUT A DOUA OARĂ. SFINXUL ŞI CORABIA. REX ET PONTIFEX ÎN ROMANUL „CREANGA DE AUR”, de MIHAIL SADOVEANU

A-PRELIMINARII:EMINESCIANISMUL LUI SADOVEANU. PEDAGOGIE CĂTRE NEAM, PRIN ULTIMUL MAESTRU/MAG ZALMOXIAN…

Cel mai eminescian dintre romanele lui Sadoveanu este Creanga de aur. Chiar de la început, el stă sub semnul Magului (Rex et Pontifex, Rege şi Făcător de Poduri către Cer, pentru a-l Re-Împăca pe Om cu Dumnezeu-Zalmoxis):

a-atât Magul din Povestea magului călător în stele, cel care, mereu, fără răgaz, trebuie să stea/rămână „în muntele cel ascuns, care va rămânea necunoscut până la sfârşitul timpurilor”[1] – nemişcarea lui din Vârf de Munte-Axă a Lumii-Kogaion[2] este astfel explicată de Iubitorul de Logos Pururi Echilibrator de Lume-AMINUL-EMINESCU:”Dar el din a lui munte în veci nu se coboară/Căci nu vrea ca să piardă din ochi a lumei căi/Ca nu cumva măsura cu care el măsoară/În lipsa-i să se schimbe…şi el, întors în văi/Silit ca să înceapă din începutu-i iară,/Să nu poată s-oprească gândirea celor răi./Şi cine-enigma vieţii voieşte s-o descuie,/Acela acel munte pe jos trebui să-l suie”[3]. (Poziţionarea Magului, identificat cu Axa Dreaptă a Lumii-DAO/TAO are funcţie terapeutic-taumaturgică, de prevenire/vindecare a bolilor Spiritului – cu ferme trăsături soteriologice: El stă acolo pentru ca Lumea/Omul să se re-echilibreze întru Dao/Tao şi, deci, să re-urce, pe Axă în Sus, spre refacerea legăturii cu Taina Supremă a Celei de-a Doua Naşteri-ÎNVIEREA);

b-cât, în egală măsură, cel din Strigoii, identificat, total, cu Muntele-Axă a lui Dao/Tao, „între vârtejuri de zloată am ajuns până la lăcaşul său, într-un loc unde trei izvoare vii saltă de sub piatră zbătându-se ca viperele înţelepciunii lui celei fără de moarte şi murmurându-i numele într-o altă limbă decât cea schimbătoare a oamenilor. Ascultaţi ce-am văzut. Cenuşa veche sta încă în vatra părăsită; lătra în adâncime căţelul pământului; am intrat şi l-am găsit palid şi semeţ în jâlţul dăltuit în stâncă. Cu dreapta ţinea toiagul de fildeş. Avea muşchi în plete şi sân; îi ajungea barba la pământ şi genele la piept; deasupra-i fâlfâia, gonindu-se în roate, <<Cu-aripele-ostenite, un alb şi-un negru corb…>>”[4] – de observat cum respectul lui Sadoveanu pentru Aminul Neamului merge>>>>

h1

ECOURI – D.Vochescu:,,Sǎ cǎutǎm și sǎ regǎsim Dacia”

August 6, 2008

Am citit de curand articolul Domnului Dimitrie Grama din Danemarca ,din ziarul „Neamul Romanesc”, intitulat _ „Cuvinte despre strabuni.” si am avut o revelatie: In curand vom afla cine suntem noi Romấnii si cine suntem noi Dacii.Cat timp exista romani ca Dimitrie Grama, care cunosc si se identifica cu cu neamul romanesc, strabunii nostrii Daco- Geti se vor arata in lumina lor adevarata. Eu sunt un un batran de 78 de ani, si m-as bucura sa traiesc pana cand Dacii se vor cunoaste si vor fi mandrii de trecutul lor.Domnul Grama spune ca romanii trebuie sa aiba initiativa in studierea Dacilor; dar care romani? Nepotii mei care sunt acum studenti la politehnica ,nu cunosc ca TRoienii Erau Traci,- de fapt nu stiu nimic despre Troia, nu-I intreseaza ca Alexandru macedon era trac, sau ca Eneia tracul a fomat latinitatea.Nu sunt interesati de Eminescu , Cosbuc,Goga sau Alecsandri. , nu asculta muzica romaneasca si si nu sin u sunt mandri de inventatorii romani.Pentru mine este o drama sa assist cum invazia globalizarii distruge neamul romanesc.Noroc ca mai sunt si altii care tin aprinsa faclia culturii noastre nationale.>>>>

h1

Gheorghe Şeitan: „Ţinutul Da Qin şi interesul chinezilor pentru Dacia“

August 6, 2008

În anul 1935, când a scris „China, a short cultural history”, autorul acestui tratat de istoria culturii probabil nici nu auzise de Dacia. Altfel nu se explică de ce, în încercarea lui de a localiza Ţinutul Da Qin, descris în Istoria Han Târzie, un ţinut situat geografic la vest de Marea Neagră şi înregistrat în timp în sec. I e.n., nici măcar nu ia în calcul posibilitatea ca acesta să fi fost Dacia.
CP. Fitzgerald afirma, fără a aduce argumente, că Da Qin este una şi aceeaşi cu Imperiul Roman, localizare care nu are, după părerea noastră, nici un suport logic, după cum vom încerca să arătăm în cele ce urmează. Da Qin fiind de fapt Dakia.

Odată cu traducerea acestei cărţi în România1 confuzia dintre Da Qin şi Imperiul Roman nu mai poate trece neobservată, mai ales că este vorba de un izvor necunoscut despre Dacia, şi anume Istoria Dinastiei Han.2 Meritul cărţii constă în faptul că ne pune la dispoziţie traducerea unui fragment din Istoria Dinastiei Han Târzii, putând obţine, astfel, informaţii ce ne permit să ne distanţăm de opinia lui Fitzgerald. Această traducere se află în cuprinsul cap. VIII al cărţii, intitulat „Imperiul Han şi descoperirea occidentului”, în contextul unor relatări mai ample ce vizează China şi lumea occidentală antică.
>>>>>>>>