Archive for 24 mai 2009

h1

Gheorghe Şeitan: „Ritualuri dacice păstrate – Malanca de la Ruginoasa – un ritual antic, dedicat zeului get al războiului“

mai 24, 2009

În comuna Ruginoasa, din judeţul Iaşi, se mai păstrează, încă, un obicei desprins parcă de pe un tărâm barbar şi anume, ritualul bătăilor cu bâte, care se ţine de fiecare dată la cumpăna dintre ani, adica pe 31 decembrie şi dacă nu s-ar ţine se socoteşte că ar fi un semn rău pentru anul care vine.

Tinerii din Ruginoasa, împărţiţi în două tabere adverse, numite deleni şi văleni, adică cei din deal şi cei din vale, se adună în această zi în vatra satului, sub privirile localnicilor, care nu au dreptul să intervină în favoarea vreunei tabere, ori alta şi încheie anul printr-o bătaie cu ciomegele.

Cei declaraţi victorioşi au privilegiul de a-şi alege cele mai frumoase fete la balurile care urmează, iar potrivit celor spuse de bătrânii satului, cândva aveau un cuvânt de spus în adunările comunităţii şi chiar anumite drepturi asupra recoltelor (1).

Tradiţia se numeşte în graiul localnicilor Malanca şi este bine de ştiut că, deşi pare un obicei violent, nimeni nu este rănit, căştigătorii sărbătorind de fiecare dată victoria bătând cu maciucile în pământ (2).

Arătăm aici că un astfel de ritual exista în Egipt, în urmă cu 2.500 de ani întrucât este descris de Herodot în cartea sa de căpătâi ,,Istorii” şi transcriem mai jos conţinutul lui pentru a înţelege mai bine de unde derivă Malanca de la Ruginoasa, numit în limbajul de ziar ,,festivalul bâtelor ”.

,,Cei care se adună la Heliopolis şi Buto aduc numai jertfe.Dar la Papremis, ca şi în alte oraşe, alături de jertfe se fac şi slujbe religioase ; la scăpătatul soarelui, câţiva preoţi îşi fac de lucru pe lângă statuia zeului, în timp ce alţii, cei mai mulţi, aşteaptă la intrarea templului cu ciomege de lemn în mână.Alţi oameni, mai bine de o mie,stau învălmăşiţi în faţa lor de partea cealaltă şi rostesc rugăciuni, ţinînd şi ei fiecare ciomege în mână. >>>>

h1

Gheorghe Şeitan: „În India, unde reşed zeii daci“

mai 24, 2009

,,Alexandru merge in Indii, unde resed in Himalaya zeii daci.Acolo el intalneste pe Dochia si de la Zamolx invata intelepciune”.Este una dintre observatiile lui Mihail Eminescu, ramase in manuscrisele sale (ms. 2290, f.70.1) si, ca multe altele necercetate si neintelese.

Zeii resed in Himalaya pentru ca au migrat din Dacia, din muntii Riphey si de ce nu, din muntii Haemus care sunt o parte din Himalaya balcanica si originara a indo-europenilor.

Cand arienii au invadat India (mileniul 2 I.H.) ei dispuneau de o cultura vedica, deja formata, in teritoriul matca.

Aratam aici ca mitul Kabandha a existat in culturile Vinca si Gumelnita (mileniile 3-5 I.H.) fapt demonstrabil prin vasele de argila antropomorfe.La cele doua capete ale mitului in cauza se afla zeii proto-daci, Indra-zeul care il creeaza pe demonul Kabandha si Rama- divinitatea care il elibereaza din conditia demonica.

Ca vase de depozitare, aceste recipiente sunt, la nivel lingvistic, ,,buti, butoaie”, butoi fiind traducerea ad-literam a termenului sanscrit kabandha dar si demoni (sanscritul bhuta-demon).

A existat o Ramayana carpatica, in care eroul aparea, fie cu numele sau consacrat, cel de Rama, fie prin intelesul sau, adica ,,Negrul”, ,,Cel intunecat”, ,,Cel frumos ca fata lunii pline”.

Precum si astazi in Thaylanda, ori in statele maharajahilor din nordul Indiei, unde se mai pastreaza inca o traditie vedica, Rama-Chandra este socotit fondatorul statal, tot astfel printii daci, din dinastia lunara se socoteau a descinde direct din Negrul-Voda, craiul intemeietor.

Brahmanismul vedic isi are sorgintea in mosismul proto-getic, avand ca zeitati principale pe Mosul si Dzal Mosu (Zalmoxis), cel trimis in lumea fenomenala sa-i mantuiasca pe geti, zalmoxismul fiind crestinismul inainte de Cristos. >>>>