h1

~Ioan Miclău: Cronos „Ospetit“ de Ianus

In unul din capitolele anterioare ma intrebam, cum, unde si cand acest erou roman Ianus la ospetit pe  titanul Cronos? Spuneam despre acea notare a lui Cassius Dio in cartea sa “Istoria Romana I”, notare pe care o repet pentru o mai buna fixare! Zice istoricul roman la pagina 36 a cartii, cum, “un oarecare erou Ianus, din timpurile de demult, ca pret pentru felul cum l-a primit si ospetit pe Cronos, a primit darul de a cunoaste viitorul si trecutul. Iata pentru ce romanii il plasmuiesc cu doua chipuri (…)”. Destul de restransa informatia, insa viata si exceptionala lucrare a lui Ianus nu au ramas necunoscute romanilor din moment ce a fost  ridicat aproape in fruntea zeitatilor lor. Dar pentru a urma tema si titlu acestei scrieri, va trebui neaparat sa il cautam si pe Atlas. Il gasim pe titanul Atlas in acel razboi intre Zeii Olimpului si Titani pornit la circa 525 B.C, razboi ce a durat timp de zece ani.  “The National Encyclopedia” Vol.I editata la New York, 1932, de catre P.F.Collier & Son Company, la pagina 446 spune despre Atlas a fi o divinitate de o origine nesigura, iar uneori este considerat a fi liderul Titanilor in aceasta lupta cu Zeus. Se spune ca Atlas cunostea adancimea marii, era astrolog si simbol al geografiei. Parintii lui Atlas au fost  Iapetus si Clymene. El a mai avut trei frati , pe Prometheus, Epimetheus si Menoetius. Iapetus este considerat de anticii Greci drept tata al rasei umane. El a fost fiul lui Uranus si Gaia(Ge), si se mai presupune a fi Iaphet din Geneza. (The Universal World Reference Encyclopedia, editata de “Consolidated Book Publishers” Chicago,Illinois, 1958, pag.2560). Titanul Atlas si fratele sau Menoetius au luptat alaturi de Cronos impotriva lui Zeus (fiul lui Cronos), in timp ce ceilalti doi frati au trecut de partea lui Zeus si a zeilor din Olimp. Victoria acestui razboi de zece ani a fost insa de partea lui Zeus, situatie in care titanul Cronos a trebuit sa ia drumul pribegiei. Menoetius si alti Titani au fost trimisi la Tartarus/ Hades, iar Atlas a fost pedepsit de Zeus sa poarte pe umerii sai  bolta Cerurilor toata viata sa. Atlas il intalneste si pe Hercule/Heracles care cauta merele de aur(portocale), fiind pentru Hercule a dousprezecea sarcina; de a aduce pentru Eurysteus, rege la Argives(Argos) aceste mere de aur ce se gaseau intr-un pom pazit de acele Hesperide. Acum Atlas ii promite sa-l ajute numai sa tina el bolta cerurilor pe umeri pana se reintoarce el cu merele de aur. Hercule accepta. Venind cu merele, Atlas vru sa lase lui Hercule pe mai departe aceasta greutate  pe umeri, insa acesta facandu-se ca accepta il roaga pe titanul Atlas sa ia el bolta cerurilor, numai pana sa-si aranjeze haina pe umeri. Atlas accepta, iar Heracule isi vede de drum , lasand pe mai departe lui Atlas sa-si poarte globul universal.

Hercule a fost iubitul fiu a lui Zeus si Alcmene, deci dintr-o dragoste extrafamiliara, iar tatal sau l-a ales sa fie rege la Argivez(Argos), dar Hera(Juno) nevasta jeloasa a lui Zeus rezolva ca Eurysteus sa ia tronul. Hera inca nu a fost satisfacuta cu aceasta, ci il face pe Hercule servant lui Eurysteus, acesta fiind de fapt mult mai inferior decat servantul. Aventurile lui Hercule aveau sa fie   extraordinare. Devine barbatul multor femei, cu o multime de copii urmasi, erou si zeu, el avea sa fie ruler si in Schytia, sa schimbe sau sa introneze multi regi in cetatile Greciei antice. A insotit o perioada si acea actiune a argonautilor in cautarea lanei de aur. A avut relatii si actiuni si in preajma cetatii Troiei. Cand Poseidon a trimis un monstru marin sa atace Troia, Hercule vine si omoara monstrul. Dar sa revenim la Atlas. Unii cercetatori lingvisti sustin ca acest nume “atlas” deriva dintr-o limba  Proto-Indo-Europeana, din radacina “tel”, (hold up) “a tine”. Interesant faptul ca Limbile Indo-Europene au derivat dintr-o primitiva limba numita –Schytian. Acest aspect mi-a adus in minte, nu fara emotii, amintirea eruditului  om de cultura, Artur Silvestri si a cartii sale, “Arhetipul Calugarilor Sciti”, Eseuri despre “Bizantul paralel”. Patrunzatoarea sa minte atingea, strapungea negura vremurilor, a protoistoriei si geografiei in care se miscau vechile neamuri ale omenirii, si desigur pe baza unor studii si cercetari din scrierile lasate de vechii istorici, poeti, cronicari”. Hesiod, poetul Grec, spune despre Atlas, confirmand realitatile vremii, faptul ca acesta era unul dintre Titanii care au luat parte in razboiul acestora impotriva lui Zeus.(The New Encyclopedia Britanica, Vol.I, pag.474) Demn este de amintit aci poetul nostru national Mihai Eminescu, deoarece in splendida sa poezie “Luceafarul” il aduce in scena vietii pamantene pe Hyperion, acel astru indragostit de o fata muritoare, dar “nascuta din rude mari imparatesti”.  Credem ca Eminescu stia cu siguranta de ce l-a adus pe Hyperion in lucrarea sa, fiindca iata ce se spune despre acest astru stelar in “Universal World Reference Encyclopedia” la pagina 2558, “ca fiind un Titan”. Deci in mitologia greaca Hyperion era un Titan, dar considerat a fi si un zeu al Soarelui. Se mai spune la aceeasi pagina cum, la sfarsitul domniei lui Saturn/Cronos, insasi lucirea lui Hyperion a slabit in intensitate, asta datorata si prezentei lui Apollo in acele imprejurari! Vorbind de voinicul Hercule in postura de cautator al merelor de aur, sa ne amintim din legendele si povestile romanilor, de acea atat de indragita poveste redata de Petre Ispirescu,”Praslea cel voinic si merele de aur”. Or fi astea intamplari cazute asa din senin in folclorul romanesc? Caci numai faptul ca aceste legende ne-au venit pe cale orala, dovedesc vechimea si oarecari origini ale acestora. Fetifrumosii din legendele noastre umblau si pe alte lumi/taramuri/Hades-uri, luptandu-se cu monstrii pentru a readuce zanele furate, la lacasurile  parintilor/imparatilor atat de suferinzi de dorul a le revedea acasa! s.a.m.d.

Dar cum se stie, acest razboi de 10 ani a fost castigat de Zei. Cronos, tatal lui Zeus se refugiaza in tinutul Latium, pe  colina lui Ianus, iar eroul si zeul Ianus il

primeste si il ospateaza cu toata cinstea unui Zeu. Pentru aceasta Cronos il daruieste cu acea intelepciune zeeasca supranaturala de a cunoaste trecutul si viitorul. Ianus nu are un alt identic in mitologia greaca, el este gasit numai in mitologia romana. El este fiu a lui Apollo si Creuzei. Unii scolari se refera la Ianus/Janus  asemenea unui zeu al tuturor inceputurilor, inclusiv a inceputului

de an, cu luna Ianuarie. Fesivalurile dedicate lui se tineau intodeauna pe data de 9 Ianuarie. Dupa multele temple ridicate acestuia se crede ca a existat si un cult timpuriu, la “Janiculum”, care pentru antici insemna, /cetatea/dealul lui Ianus”.

Socotit a fi primul rege al Italiei, la Latium, aici el inalta zidurile Romei antice asezate de Romulus. Aici avea sa  vina Titanul Cronos dupa victoria lui Zeus. La Biblioteca Nationala din Paris, si azi se afla o moneda romana avand gravate capul zeului cu cele doua fete.(The New Encyclopedia Britanica, Vol.6, Editata in USA, 1985, pag.496).  In mitologia romana era socotit zeu al portilor, usilor si arcadelor. Principalul lui templu in Forum are usile cu fetzele inspre est si vest, iar intre ele statuia cu doua fetze ale zeului.(Funk&Wagnalls New Encyclopedia,INC, New York, Vol.14, pag.121) De asemenea, “Hutchinson’s New 20th Century Encyclopedia” Editata de E.M Orsley,1964, la pagina 591, coloana a doua, il prezinta pe Ianus ca zeu roman, patron al inceputului de zi, luna, an, reprezentat in arte cu doua fetze privind in directii opuse”. Ulterior, in vremile lui Horatiu cand poetul avertiza despre starea de neingrijire si daramare a templelor de cult ale predecesorilor lor, imparatul Agripa se angajeaza la refacerea si reconstruirea acestora, iar acea initiala asociatie de constructori cunoscuta sub denumirea de“Collegia Fabrorum”la care participau meseriasi, arhitecti, dascali de cult, acordau o religioasa atentie zeului Ianus. Acestuia i se inchinau rugaciuni  pentru  bunastarea si linistea sufleteasca a romanilor, s.a.m.d.

In concluzie, toata aceasta stradanie, care pare uneori a fi o umplere de timp gol, mie insa mi se pare un castig, ci inca unul deosebit. Pentru ca aceasta dispersare, miscare in spatiu si timp a zeitalilor  mitologice au totusi un numitor comun, si anume geografia locului! Si daca acest loc geografic se identifica a fi spatiul Carpato-Dunarean-Pontic, asa cum sustin toate izvoarele stirilor din vechimi, apoi nu puteau fi Titanii si Zeii altii decat din randul Traco-Daco-Getilor, stramosii Neamului Romanesc de azi”. Si daca la alte neamuri zeitatile lor mitologice se diferentiau prin numele prin care erau cunoscute, din nou se observa o asemanare in care se cuprinde acelasi principiu, aceiasi credinta, adica, Cerurile si Pamantul/Terra au fost Creatorii tuturor fiintelor! In continuare, vom urmarii zei din mitologia Egipteana, precum Isis, Horus, Geb si Nut(earth/Gaia si sky/Uranus – acestia avand-o de fiica pe Isis) s.a.m.d!”

 IOAN MICLAU

2011

 

BIBLIOGRAFIE:

 

-The National Encyclopedia, Vol.I, Edited by P.F.Collier&Son Corporation, New York, 1935.

-Hutchinson’s New 20th Century Encyclopedia, Edited by E.M.Horsley,1964, Great Britain.

-Universal World Reference Encyclopedia, Edited by Consolidated Book Publishers,

Chicago, Illinois.

-Funk&Wagnalls New Encyclopedia, Vol.14, Printed and bound by Rand McNally& Company.

-Arhetipul Calugarilor Sciti-Eseuri despre “Bizantul paralel”, author Artur Silvestri, Carpathia Press, 2005.

-Istoria Romana I – Cassius Dio, Studiu introductiv Prof.univ.Dr.Gh.Stefan. Traducere si note Cof.univ.Dr.A.Piatkowski.

-Magickal, Mystical Creatures, author D.J.Conway, Llewellyn Publications, St.Paul, Minnesota, 2001, USA

-EMINESCU – Poezii, Editura Pentru Literatura, Bucuresti,1969.

-The New Encyclopedia Britanica, Vol.I, Printed in USA,1985

-The New Encyclopedia Britanica, Vol.6, Printed in USA,1985.

Anunțuri