Archive for the ‘initiative’ Category

h1

Congresul de Dacologie :” – Regalian – 1750 de ani de la eliberarea Daciei de sub romani „

Martie 25, 2008

Va anuntam pe aceasta cale, cu ceva intirziere cauzata de probleme organizatorice, ca al IX-lea Congres de Dacologie va avea loc anul acesta, in mai putin de trei luni, in Bucuresti la Teatrul Odeon pe Calea Victoriei 40-42 la data de 20 iunie intre orele 7:00 – 19:00. Locurile in acest an sunt limitate la 300 de participanti iar datorita timpului limitat si numarul lucrarilor ce vor putea fi prezentate vor fi limitat>>>>>

h1

CAMPANII – „ Istoria adevărată se recucereşte pas cu pas „

August 11, 2007

În perioada 20-21 Iulie s-au desfasurat la Bucureşti lucrările celui de-al optulea Congres Internaţional de Dacologie „Tomiris 2007″. Iniţiativa organizării acestui congres aparţine Societăţii Dacia Revival International, cu sediul la New York, prin preşedintele ei, Dr. Napoleon Săvescu, autorul lucrării „Noi nu suntem urmaşii Romei”. La ediţia din acest an au fost invitate personalităţi ale lumii culturale, istorice, etnografice şi ştiinţifice atât din România cât şi din Statele Unite ale Americii, Elveţia, Spania, Moldova, Macedonia, Albania, Italia şi Germania. S-au primit 100 de lucrări de specialitate din care Consiliul Ştiinţific al Congresului a selectat lucrările care vor fi prezentate în cadrul Congresului.
Aşa cum s-a hotărât la Congresul al VH-lea, în acest an, 2007, cel de-al VIII-lea Congres a fost dedicat reginei Tomiris a massageţilor, despre care cărţile noastre de istorie au păstrat o tăcere de neînţeles. De neînţeles, căci izvoare de primă importanţă ne vorbesc despre personalitatea şi fapta pilduitoare ale acestei legendare regine care a intrat şi în mitologia unor naţiuni din Orientul Apropiat. Au cunoscut-o artiştii Renaşterii europene iar la Muzeul Luvru are expus un frumos portret. Dintre marii români, Eminescu a cunoscut-o, i-a evocat numele într-un frumos poem ce urma să facă parte din plănuita sa Epopee dacică. A fost o celebritate a epocii sale iar amintirea i-a rămas peste timp.

Congresul al VIII-lea Internaţional de Dacologie redă ţării, spre neuitare, una dintre cele mai puternice personalităţi ale Antichităţii – regina geţilor, Tomiris. Şi să nu ne mire aprecierea. Căci în timp ce o lume întreaga – şi noi „în rând cu
>>>>>continuarea aici>>>>>

__________________

” Dacia Revival International” a primit , in anul 2006, unul din Premiile Patrimoniului Romanesc, acordate de ARP – imagine de la festivitatea de premiere

h1

DACIA REVIVAL la Congresul de Dacologie de la Bucuresti – Dr.Napoleon Săvescu: „În pragul unui nou congres“

August 11, 2007

Iată-ne, dragi iubitori ai istoriei noastre de ieri, de astăzi şi de mâine, în poarta unei noi reuniuni devenită benefică tradiţie: anualul Congres Internaţional de Dacologie.Cercetatori profesionişti alături de entuziaşti căutători de adevăr din numeroasele filiale ale Societăţii DACIA REVTVAL şi dintr-o mulţime de alte nuclee de cercetare cit nume diferite, dar reunite întru acelaşi scop, realizăm astăzi cea de-a opta întrunire dedicată studiului pe care, cu un secol în urmă, marele nostru precursor NICOLAE DENSUŞIANU îl denumea drept „Istoria unei naţiuni geniale, puternice: şi glorioase, care cu mult înainte de timpurile trpiane fundase cel dintâi imperiu vast al lumii, întemeiase prima unitate de cultură în Europa şi pusese totodată bazele progresului moral şi material în Asia de Apus şi în Africa de nord.
„DACIA REVTVAL INTERNATIONAL“ a sărbătortit recent un deceniu de la înfiinţare, dar mai ales un deceniu de eforturi şi evidente împliniri, reuşind ca – împreună cu organizaţiile similare, din România şi cu un aport internaţional remarcabil – să creeze un veritabil nou curent de opinie vizând studiul istoriei vechi a Spaţiului Carpato-Istro-Pontic, propunând ieşirea curajoasă a studiului de specialitate din chingile abuzive ale unui trecut conformist, servil, adesea slujitor al altor ţinte decât cele ale adevărului şi interesului naţional.

Dragostea pentru istorie, nu se poate substitui automat studiului de specialitate şi argumentaţia ştiinţifică nu poate fi înlocuită doar cu afirmarea entuziasmului. Dar ceea ce constituie principala amprefttă a acestui deceniu de eforturi este, pe de o parte, tocmai amplificarea impresionantă a informaţiei de specialitate, a cercetătorilor care nu poartă uniforma de „istorici oficiali“, contribuţia lor la volumul de referinţe pluridisciplinare devenind din ce în ce mai vizibilă. Pe de altă parte, salutăm din ce în ce
>>>>>Napoleon Săvescu>>>>>

h1

„SARMIS“ – o nouă revistă de studii dacice

Iunie 3, 2007

A luat fiinta revista electronica de studii dacice „SARMIS“, editata de asociatia culturala cu acelasi nume. Articolele lunii mai:

Nr. 6: Adrian Lesenciuc, Unitatea lingvistica sud-est europeana. Argumente ale continuitatii

Nr. 7: Ion Horatiu Crisan, Zeitati geto-dace cu atributii vindecatoare

Nr. 8: Dan Romalo, Are « Sarpele Fantastic » tomitan analog istoric?

Nr. 9: Aurora Petan, Incercari de localizare a cetatii Helis

Nr. 10: Vasle Boroneant, Originile românilor. Partea I: proto-tracii

Va asteptam la www.sarmis.org

Aurora Petan, redactor-sef

h1

an I , nr. 1 /2007 – „DACOLOGICA“ : O IDEE A RECONQUISTEI

Aprilie 27, 2007

Iniţiată din necesitatea de a completa un cerc tematic care nu ar fi „închis“ fără „ecoul originilor“, DACOLOGICA ilustrează încă o contribuţie într-un proces de recucerire a memoriei care nu ne aparţine doar nouă ci tuturor culturilor unde „ocupaţia“ striveşte pe „omul locului“, îl face să uite de unde vine şi îi impune convingeri ce nu i se potrivesc. La noi, această ideologie a neîncrederii porneşte de la „schema istoriografică“, de fapt un canon de fabricaţie straină care nu se reazemă pe studiu stăruitor ci pe o perspectivă incompatibilă cu materia examinată, incluzând multe prejudecăţi, concluzii apriorice şi pseudo-axiome. Efectul public se cunoaşte, fiind şocant şi scandalos. Toţi cei ce nu gândesc canonic şi răspund iregular sunt socotiţi „amatori“ şi „ignoranţi“, socotindu-se a face conspiraţie şi un straniu „revizionism politic“ ce nu are nici o legătură cu ştiinţa şi, de bună seamă, cu libertatea de a gândi.
În această realitate ce s-a constituit pornind de la „fabula negativă“ despre români, noi trebuie să redescoperim opţiunea radicală, rezemându-se, deci, pe
>>>continuarea aici>>>>

__________________________________________________________________________________

În imagine: Dl. Dan Romalo, autorul cărţii monumentale despre „Cronica getă-apocrifă pe plăci de plumb?“, primind marele premiu al Patrimoniului Românesc, la reuniunea ARP din martie 2006.

h1

Dr. Z. Cârlugea despre “ Mişcarea Zalmoxiană ”

Aprilie 27, 2007

Studiile mele va asigur ca sunt solide si ca ele nu tin de conjuncturi! Nici cele de critica/eseistica, nici cele de dacologie. Despre MISCAREA ZALMOXIANA, initiata (si) de noi la Tg. Jiu in 1995, printr-un Simpozion national, vom avea, probabil, timp sa vorbim si sa citim. Nu e o jucarie, nu e o distractie festivaliera, ci ceva de tot interesul. Care nu prea place spiritului inertial academic. S-au spus aci multe nazbatii, care ma distreaza (dar care si fac rau…) insa exista si lucruri de tot interesul (chiar cercetatorii straini o spun).

Eu nu ma mai impac azi cu remarca bietului cronicar de acum 300 de ani cum ca „de la Ram ne tragem”, reluata de SCOALA ARDELEANA (in conjuncturi justificate). Nu venim de niciunde, suntem aici de mii de ani,oarecum amestecati in creuzetul Carpati-Dunarea de Jos,iar o parte din semne, desi au iesit la iveala, sunt prost citite… In sfarsit, voi da o carte si pe aceasta tema (de la latinismul istoriografic la dacismul romanticilor si teoria continuitatii de mai tarziu)…

Acum va intreb daca ati parcurs cartea „De la Zamolxe la Iisus Hristos”, de preot cercetãtor istoric DUMITRU BALASA (decedat in dec. 2002, unul dintre fruntasii miscarii daciste de dupa 1989)… Acelasi autor a scris: DACII DE-A LUNGUL MILENIILOR sau TARA SOARELUI sau ISTORIA DACOROMANIEI ori MARELE ATENTAT AL APUSULUI PAPAL IMPOTRIVA POPORULUI ROMAN…(ultimele doua aparute la Buc. cu prefete semnate de mine, bietul dacolog!).Sunt documentare de toata lauda ale celui care a fondat la Tg. Jiu revista ZALMOXIS (1996) si DOKIANA la Dragasani…

Oricum, „miscarea zalmoxiana” (botezata astfel de mine prin 1995) nu trebuie lasata pe mana amatorilor, dar nici la indemana „academismului” scortos, depasit… Trebuie un echilibru in toate. Trebuie>>>continuarea aici>>>