h1

Al. Stănciulescu-Bârda: „Originea satelor Bârda şi Malovăţ“

Bătrânul nostru dascăl, Părintele Ioan Ionescu din Bucureşti, la cei 90 de ani, face un efort extraordinar şi ne trimite ale câteca rezultate ale cercetărilor sale privind satele Bârda şi Malovăţ. Le vom publica pe larg în „Datina“. Aici menţionăm că despre Barda zice că are denumirea de origine dacică, fiind în realitate „Bâr-dava”. „Bâr” înseamnă „oaie” şi „dava” înseamnă „cetate” sau „târg”, adică „târgul oilor”, unde se vindeau şi se cumpărau oile.

Cât priveşte originea denumirii satului Malovăţ, Părintele Ioan Ionescu susţine că el ar proveni din latinul „Malva”, aflat în provincia Dacia Malvensis, a cărei capitală s-a putea să fi fost. ,JDacia Malvensis este Dacia malurilor, adică Dacia dealurilor, iar locuitorii au fost dacii delureni (mălureni), care nu au fost ocupaţi de romani, fiind apăraţi de dealurile lor, o enclavă de daci liberi, viitorii panduri ai lui Tudor Vladimirescu.”

Aceasta este părerea părintelui Ioan Ionescu. îi mulţumim pentru interesul purtat satelor noastre şi îi aşteptăm noi rezultate ale cercetărilor sale. Totuşi, trebuie să-i precizăm părintelui şi faptul că satul Malovăţ nu a avut întotdeauna vatra pe malul Pleşuvei, unde o are azi, ci undeva pe deal, în mijlocul pădurilor. Acolo, însă, bătrânii spun că ar fi avut loc o mare scufundare de teren, care a cuprins tot satul sau o bună parte din el. Se zice că multă vreme s-au auzit cocoşii cântând sub pământ. Ne gândim dacă nu cumva, din cauza scufundării respective, locuitorii s-au împrăştiat şi au căutat locuri mai sigure. Cei mulţi s-au aşezat pe malul Pleşuvei, unde este azi Malovăţul, cei puţini s-au aşezat pe malul Topolniţei, pe locul actualului Puţinei, iar alţii au rămas pe loc, fiind mai departe de scufundătură. Rămânând în locurile acelea dosnice din păduri, ei au fost numiţi Negreşti, cum sunt şi azi, adică cei mai bruneţi, mai întunecaţi la faţă, după cum sunt şi întunecimile codrilor. Oricum, ar fi putut să fie şi daci liberi pe vechea vatră a Malovăţului, adică acolo, în pădure, pe deal. Se ştie că pe vale, de-a lungul Pleşuvei, trecea drumul roman, care făcea legătura între cetatea Drobeta şi Valea Jiului. Fiindcă drumul trebuia să fie bine păzit de atacatorii locali, s-a simţit nevoia ca la Puţinei, adică la cea. 7 km de cetate, să se construiască un castru de pază şi apărare. De asemenea, la Colibaşi, pe Valea Morilor, la izvoarele Pleşuvei, la cea. 15 km de Drobeta se afla un alt castru roman. Acolo şedea câte o gardă de soldaţi în permanenţă, acolo se schimbau gărzile, care patrulau pe drum între castre şi asigurau securitatea trecătorilor. La aceste castre puteau schimba caii poştalioanelor cu călători, puteau chiar servi masa şi se puteau odihni călătorii. Oricum, pământul păstrează încă multe taine, pe care, poate, viitorul le va rezolva.

AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA

____________________________________________________________________________________

Revista DACOLOGICA este o publicatie de informatie culturala cu caracter alternativ , creata in cadrul unui proiect experimental rezultat din colaborarea dintre ARP – ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU si ASOCIATIA SCRIITORILOR CRESTINI DIN ROMANIA . Revista cuprinde studii , puncte de vedere si ipoteze in tema istoriei stravechi a regiunii carpato-danubiene propuse de autori din toata lumea . Ea contine stiri , studii sau rezultate diverse obtinute prin investigatii pluridisciplinare ( imbratisand cu precadere teme , personalitati si subiecte evitate de presa oficiala ) , opinii mai putin sau deloc cunoscute prin dezbaterile organizate intre ” figurile noului monopol ” al informatiei si istoriografiei , propuneri de examinari si de studiu tematic ce nu patrund la suprafata vietii publice din cauza ignorantei sau rea-credintei , puncte de vedere noi avand caracter de ipoteza sau de examen de laborator . Colaborarea la revista on-line DACOLOGICA este deschisa oricarui carturar roman , indiferent de locul unde se afla , de domeniul de exercitare practica si de ” palmaresul ” profesional.

Revista DACOLOGICA apare prin grija unui colegiu editorial si sub coordonarea ARP – ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU . Preluarea textelor aparute in Revista DACOLOGICA este posibila numai cu acordul autorului . Anunturile si comentariile redactionale pot fi reproduse cu mentiunea sursei . *Responsabilitatea asupra fiecarui text publicat apartine autorului conform reglementarilor internationale asupra acestui subiect . Opinia autorilor gazduiti nu este intotdeauna si opinia redactiei . Colaborarea la revista on-line DACOLOGICA este deschisa oricarui autor sau organizatii care doreste sa puna in circulatie un punct de vedere considerat de interes larg ori doreste sa faca mai cunoscuta o opinie sau o concluzie de utilitate in tematica propusa de editor . * Expeditia textelor se poate face la adresa de e-mail dacologica @gmail.com * Textele trebuie sa fie expediate in programul MS Word, in atasament la mesajul dvs., redactate cu diacritice romanesti , cu caractere ” Arial „, la marimea de 10 pixeli . La aceiasi adresa poate fi trimisa orice corespondenta destinata membrilor redactiei si orice opinie privitoare la materialul aparut sau dorit. Sunt binevenite , si vor fi studiate atent ,orice semnalari privind fapte , personalitati si situatii mai putin mediatizate , privind tematica de precadere a revistei. Publicatia fiind alcatuita prin voluntariat,colaborarea este onorifica. Avand in vedere ca dialogul cultural se afla in suferinta in Romania , orice stire despre carti aflate in lucru sau in curs de aparitie , despre lansari de carti noi sau despre manifestari culturale apartinand tematicii fundamentale a revistei DACOLOGICA vor fi utile si isi vor afla difuzarea cuvenita . Proiectele editoriale ale diferitelor edituri , indiferent de marimea lor sau de locul unde activeaza , vor fi primite cu solidaritate si vor fi propagate cu staruinta . Organizatiile , asociatiile sau grupurile de cercetare in domeniul tematic principal sunt chemate sa isi faca mai bine cunoscuta activitatea lor si prin aparitia in publicatiile editate de noi si prin mijloacele de comunicare pe care le avem acum si le vom inmulti in viitor.

Anunțuri