h1

Gheorghe Şeitan: „Jiul, apă sfântă“

Constienti de nemurirea lor,getii se autodefineau astfel,intrucat cuvantul get insemna chiar nemuritor.Pronuntia antica trebuie sa fi fost asemanator pronuntiei de astazi din mediul satesc,necarturaresc,adica giet,ghiet (pl.gieti,ghieti) sau cu palatala *iet (pl.*ieti).Constatam aceeasi radacina ca si pentru vie (vita de vie) si vin, mai clar daca se au in vedere regionalismele gie,jie,gin,dar mai ales pronuntia cu palatala *ie si *in.Gietul,gia,jia,ginul,sau *ietul, *ia,*inul, transmit ide-ia de nemoarte pentru ca toate sunt formate de la radacina viu, cu pronuntia giu, ghiu,jiu, *iu.Jiul este Apa Vie sau apa sfanta si nu raul de aur(v.Hasdeu) decat in masura in care aurul era asociat cu nemurirea si sfintenia. Pronuntia cu palatala a lui Kogaiuon (Kogaionon)  si fara sufixul grecesc on este Koga-*iu si avem astfel dovada ca Strabon avea dreptate sa spuna ca si muntele sfant si apa ce curgea alaturi se numeau la fel, adica cu atributul de viu, sfant, nemu-ritor.Rabon, denumirea Jiului la Ptolomeu,inseamna berc, fara coada,ceea ce este propiu raului ce-si are izvorul in cer si nu pe pamant.Sargetia, cu intelesul de  Apa, sau curgerea (sar) Gietia, se pronunta in antichitate ca si astazi adica Jietia-Jiet.Despre existenta mai multor Sargetii in timp diferit si la distante diferite, comporta o discutie aparte.Ghiu a fost si un alt nume,un atributiv, pentru divinitatea getica din moment ce opusul sau A-Ghiu, a devenit in crestinism Aghiuta,prin diminutivare.Ghiu este un toponim in Ardeal,iar Ghioc este nume propiu getic..Floarea ghiocel, prin faptul ca razbate la viata, prin ger si zapada, vestind primavara este simbolul viului, al nemortii, numele si semnificatia acestei gingase floare ne vine de la stramosi.Dacii au fost tot un trib getic, cel ce a realizat uniunea celorlalte triburi din jur,intr-un mare stat.Intre numele de get si cel de dac exista o legatura osmotica.In limba sanscrita dakha inseamna struguri.O discutie separata merita denumirile legate de vie, vin si vinificatie.Ceea ce trebuie retinut este faptul ca atat vita de vie(*ie,gie,jie) ca simbol getic,cat si strugurii (dakha) fac parte din acelasi concept privind nemurirea si sfintenia.Este posibil ca scoaterea vitei de vie ordonata de Burebista, la sfatul lui Deceneu sa nu fi fost decat o parabola pe care Stra-bon a luat-o ad-literam.Din punct de vedere practic starpirea vitei de vie era o imposibilitate,iar izvoarele arheologice dovedesc ca s-a continuat cultivarea vitei de vie in Dacia. Nu suntem singurul neam care se compara cu vita de vie si strugurii sai.In acest sens sunt utile trimiterile la citatele din Biblie,la evanghelia gnostica dupa Toma si alte scrieri antice.Mandeenii ,ca obste ,isi spuneau „un trunchi de vie”(v.Alegorie despre formarea obstei mandeene). La fel si graul, o alta planta emblematica.Nu intamplator,pe monezi Dacia Felix apare alaturi de strugure si spicele de grau.Colacul de grau si vinul sunt si astazi alimente rituale ce se sfintesc.Struga este un toponim sinonim cu Dacia iar Strugaru, avea in antichitate intelesul de „dacul”.Spiritualitatea stramosilor poate fi inteleasa mai bine daca patrundem intelesul ritualurilor agrare si liricii populare culte.Aici strugurele apare personificat,capabil sa patimeasca:Struguras batut de piatra/ Rau e Doamne fara tata/Struguras batut de bruma/Rau e Doamne fara muma/.

GHEORGHE ŞEITAN

 

____________________________________________________________________________________

Revista DACOLOGICA este o publicatie de informatie culturala cu caracter alternativ , creata in cadrul unui proiect experimental rezultat din colaborarea dintre ARP – ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU si ASOCIATIA SCRIITORILOR CRESTINI DIN ROMANIA . Revista cuprinde studii , puncte de vedere si ipoteze in tema istoriei stravechi a regiunii carpato-danubiene propuse de autori din toata lumea . Ea contine stiri , studii sau rezultate diverse obtinute prin investigatii pluridisciplinare ( imbratisand cu precadere teme , personalitati si subiecte evitate de presa oficiala ) , opinii mai putin sau deloc cunoscute prin dezbaterile organizate intre ” figurile noului monopol ” al informatiei si istoriografiei , propuneri de examinari si de studiu tematic ce nu patrund la suprafata vietii publice din cauza ignorantei sau rea-credintei , puncte de vedere noi avand caracter de ipoteza sau de examen de laborator . Colaborarea la revista on-line DACOLOGICA este deschisa oricarui carturar roman , indiferent de locul unde se afla , de domeniul de exercitare practica si de ” palmaresul ” profesional.

Revista DACOLOGICA apare prin grija unui colegiu editorial si sub coordonarea ARP – ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU . Preluarea textelor aparute in Revista DACOLOGICA este posibila numai cu acordul autorului . Anunturile si comentariile redactionale pot fi reproduse cu mentiunea sursei . *Responsabilitatea asupra fiecarui text publicat apartine autorului conform reglementarilor internationale asupra acestui subiect . Opinia autorilor gazduiti nu este intotdeauna si opinia redactiei . Colaborarea la revista on-line DACOLOGICA este deschisa oricarui autor sau organizatii care doreste sa puna in circulatie un punct de vedere considerat de interes larg ori doreste sa faca mai cunoscuta o opinie sau o concluzie de utilitate in tematica propusa de editor . * Expeditia textelor se poate face la adresa de e-mail dacologica @gmail.com * Textele trebuie sa fie expediate in programul MS Word, in atasament la mesajul dvs., redactate cu diacritice romanesti , cu caractere ” Arial „, la marimea de 10 pixeli . La aceiasi adresa poate fi trimisa orice corespondenta destinata membrilor redactiei si orice opinie privitoare la materialul aparut sau dorit. Sunt binevenite , si vor fi studiate atent ,orice semnalari privind fapte , personalitati si situatii mai putin mediatizate , privind tematica de precadere a revistei. Publicatia fiind alcatuita prin voluntariat,colaborarea este onorifica. Avand in vedere ca dialogul cultural se afla in suferinta in Romania , orice stire despre carti aflate in lucru sau in curs de aparitie , despre lansari de carti noi sau despre manifestari culturale apartinand tematicii fundamentale a revistei DACOLOGICA vor fi utile si isi vor afla difuzarea cuvenita . Proiectele editoriale ale diferitelor edituri , indiferent de marimea lor sau de locul unde activeaza , vor fi primite cu solidaritate si vor fi propagate cu staruinta . Organizatiile , asociatiile sau grupurile de cercetare in domeniul tematic principal sunt chemate sa isi faca mai bine cunoscuta activitatea lor si prin aparitia in publicatiile editate de noi si prin mijloacele de comunicare pe care le avem acum si le vom inmulti in viitor.

 

Anunțuri