h1

Ioan Mugioiu:,,Septen Trion”

SEPTEN TRION = SEPTEM CASTRA = ARDEAL = TRANSILVANIA

Pe harta publicată în Liber Floridus (la cca. anul 1125), Europa Mundi Pars Quarta (an 1119), de către călugărul Lambert din St. Omen (Editura Derolezpe. Paris. Franţa) apare înscris, una lîngă alta: GOTHI (n.a.:adică GEŢIA), SEPTEN TRION ( n.a.: Banatul) şi DACIA (n.a. Transilvania). Obiceiul de a se scrie cu două denumiri: Septem Castra şi Transilvania (chiar una sub alta) s-a păstrat mult timp în alcătuirea hărţilor (vezi :hărţile lui Nicolas de Cusa (an 1491), Beneventanus (an 1507) şi Waldseemueller (an 1511))

Trion = Terendo boves. Boves = comună compusă din mai multe municipalităţi. In Italia BOVES era o comună cu 7 municipalităţi.

SEPTEM TRIONES este comunitatea celor şapte stele luminate din constelaţia URSEI. Dar, “cu picioarele pe Pământ” analizat, acest SEPTEN TRION, este marcat, precum toate ţările reprezentate pe această hartă, cu o căsuţă (deci nu e vorba de geograficul SEPTENTRION (Nord)) şi înseamnă de fapt ŞAPTE CETĂŢI, după cum şi denumirea dată de coloniştii germani în Ardeal. Deci la anii 1100 exista deja denumirea de Şapte Cetăţi.

O analiză a conţinutului denumirii TRION, aruncă lumină asupra întunericului, neluminat de lingviştii şi istoricii români ! Hofmann Johann Jacob (1635-1706), scrie la anul 1698 (la anul 1699 Ardealul, cade fără luptă, în mîinile vestice), în Lexicon Universale (Leiden. Olanda): “ Triones, Romanis a terendo boves appelati. Varro di L.L.I.6. Triones enim boves apellantur a bubulis etiam nunc, maxime cum arant terram – – – -qui terram arabant, a terra teriones, unde triones, ut dicerentur a detritu – – -“

TRION = Terendo boves. Boves înseamă comună compusă din mai multe municipalităţi. În Italia BOVES era o comună cu 7 municipalităţi.

<Septimii Castra> se pare că erau denumite ganizoane ale împăratului Septimius Severus (ani 145 – 211) din regiunea Dunăre-Tisa (ipoteză presupusă şi de către D-l Horst Klusch, om de cultură din Sibiu), denumire care foarte probabil mai tîrziu devine <Septem castra>. Căci fără soldaţii din aceste împrejurimi (Dacia,

Moesia, Iliria), Septimius Severus nu putea să ducă absolut nici un război, nici în Britania şi nici în Est sau Sud. Septimius Severus a fost comandantul legiunii a 3-a „Şcitica”. Patruzeci de ani de războaie au necesitat o maşinărie imensă de război. >Triones> este pus în literatura antică romană şi cu garnizoane militare.

Arcul de Triumf al lui Septimius Severus din Roma prezintă prizonieri geţi din războaiele cu dacii liberi

(Geţia: Moldova, Dobrogea şi Valahia). Între anii 191 şi 193, Septimius Severus devine „împăratul Panoniei”.

Denumirea de <Septem Castra> indică, că denumirea ARDEAL este o denumire de origine băşti-naşe, căci altfel coloniştii germani, aduşi de Biserica Apostolică de la Roma, nu ar fi tradus această denumire, ca SIEBENBUERGEN !

Ancius Manlius Severinus Boethius ( 480-525), filozof din Roma ( executat că a conspirat cu Bizanţul), scrie în Consolatio Philosophiae, Liber Secundus

Nouimus quantas dederit ruinas*
urbe flammata patribusque* caesis*
fratre* qui quondam ferus interempto*
matris effuso maduit cruore*

corpus et uisu* gelidum pererrans
ora non tinxit lacrimis, sed esse
censor* exstincti potuit decoris.
hic tamen sceptro populos regebat
quos uidet condens radios sub undas

Phoebus extremo ueniens ab ortu,
quos premunt septem gelidi
triones*,
quos Notus* sicco uiolentus aestu
torret ardentes recoquens harenas.
celsa num tandem ualuit potestas

uertere* praui rabiem Neronis*?
heu grauem sortem*, quotiens iniquus
additur saeuo gladius ueneno!

triones*

<Triones> înseamnă: URBE = cetate cu ziduri de apărare

Comentariul lui Boethius, Consolation of Philosophy. book 2, sectio m6.

Metrum 6:

A famous example of wickedness unimproved by attaining supreme power.

Meter: Sapphic hendecasyllable (- u – x – u u – u – -).

[1] The great fire at Rome of A.D. 64; rumors of an imperial arsonist were spread by well-placed citizens. quantas dederit ruinas: indirect question; the subject is the relative clause (lines 3-7).

[2] urbe . . . caesis: ablative absolute. patribus: „senators.”


Titus Livius ( 59-17 î.Hr.), primul istoric apolitic roman, scrie în Ab urbe condita , capitolul 47:

47. iam hostes ante castra instructi stabant. moram pugnae attulit quod Hasdrubal prouectus ante signa cum paucis equitibus scuta uetera hostium notauit quae ante non uiderat et strigosiores equos; multitudo quoque maior solita uisa est. [2] suspicatus enim id quod erat, receptui propere cecinit ac misit ad flumen unde aquabantur ubi et excipi aliqui possent et notari oculis si qui forte adustioris coloris ut ex recenti uia essent; [3] simul circumuehi procul castra iubet specularique num auctum aliqua parte sit uallum, et ut attendant

semel bisne signum canat in castris. [4] ea cum ordine relata omnia essent, castra nihil aucta errorem faciebant; bina erant, sicut ante aduentum consulis alterius fuerant, una M. Liui, altera L. Porci; neutris quicquam quo latius tenderetur ad munimenta adiectum. [5] illud ueterem ducem adsuetumque Romano hosti mouit quod semel in praetoriis castris signum, bis in consularibus referebant cecinisse; duos profecto consules esse, et quonam modo alter ab Hannibale abscessisset cura angebat. [6] minime id quod erat suspicari poterat, tantae rei frustratione Hannibalem elusum ut ubi dux, ubi exercitus esset cum quo castra coniuncta habuerit ignoraret: [7] profecto haud mediocri clade absterritum insequi non ausum; magno opere uereri ne perditis rebus serum ipse auxilium uenisset Romanisque eadem iam fortuna in Italia quae in Hispania esset. [8] interdum litteras suas ad eum non peruenisse credere interceptisque iis consulem ad sese opprimendum accelerasse. his anxius curis, exstinctis ignibus, uigilia prima dato signo ut taciti uasa conligerent, signa ferri iussit. [9] in trepidatione et nocturno tumultu duces parum intente adseruati, alter in destinatis iam ante animo latebris subsedit, alter per uada nota Metaurum flumen tranauit. ita desertum ab ducibus agmen primo per agros palatur, fessique aliquot somno ac uigiliis sternunt corpora passim atque infrequentia relinquunt signa. [10] Hasdrubal dum lux uiam ostenderet ripa fluminis signa ferri iubet, et per tortuosi amnis sinus flexusque cum errorem uoluens haud multum processisset, ubi prima lux transitum opportunum ostendisset transiturus erat. [11] sed cum, quantum a mari abscedebat, tanto altioribus coercentibus amnem ripis non inueniret uada, diem terendo spatium dedit ad insequendum sese hosti.

Denumirea de ţară, SEPTEN TRION, de pe harta călugărului Lambert din St. Omen, înseamnă ŞAPTE CETĂŢI şi este prima denumire (an 1119) de acest gen, cunoscută mie pînă la această dată, avînd o rădăcină în secolele 11-12. Deci cunoscută înainte de sosirea coloniştilor germani pe pă-mânturile Ardealului. Omul de cultură, sibianul, Johann Troester (an 1666) mi-a dat multă «lumi-nă» pentru înţelegere.

Acest articol va fi inclus în lucrarea “O mică incursiune în cultura română”, www.cultura-romana.com

Această hartă face parte din lucrarea, “Geografia Istorică DACIA-ROMÂNIA”, Vol 1 şi 2, Basilea 1991, autori: Ioan Mugioiu şi Tamara Mugioiu, pe care am introdus-o personal (an cca. 1991-1992) la facultatea de Geografie (Universitatea din Bucureşti) şi Biblioteca Academiei ( Bucureşti).

Dar, “unde n-a dat Domnul, nu ajută nici Sfinţii”!

Implicaţiile istorice ale acestui articol vor fi mari şi vor duce la multe conflicte de competenţă.

A fost o persoană, în ultimii 40 de ani, care a spus, cam aşa: nu dau o ceapă degerată pe intelectua-litatea română ! Şi el era o calfă de cizmar !

Căci cu FURCULISION s-a ajuns la MANELISM şi AUTONOMIE ETNICĂ LOCALĂ. Şi nu din cauza calfelor.

Ing. Hidraulică-Construcţii de Maşini- Instalaţii Industriale

Ioan Mugioiu. 64 ani. Langenthal. Elveţia

Anexa: Harta călugărului Lambert (an 1119), Europa Mundi Pars Quarta